Connect with us

Studiu

STUDIU: Opiniile românilor privind probleme de securitate națională și politică externă

Published

on

În opinia românilor, cea mai mare amenințare pentru țară în viitorul apropiat o reprezintă corupția, urmată de o nouă criză economică și un eventual război în zonă. În opinia a peste 60% dintre români, Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României, iar Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei. Aproape o jumătate din populație consideră că aderarea la UE a adus României mai degrabă avantaje. Aproape 85% dintre românii doresc consolidarea parteneriatului cu SUA sau menținerea sa la același nivel. 

Întrebați care ar fi cea mai mare amenințare pentru România în viitorul apropiat, 35% dintre români aleg corupția, 18,9% o nouă criză economică, 15,4% un eventual război în zonă și 13,9% scandalurile provocate de clasa politică. 8,5% aleg dezastre naturale, 5,2% terorismul, 0,7% iredentismul unor țări din zonă și 2,5% nu știu sau nu răspund.

Deloc surprinzător, în topul țărilor vecine care pot fi considerate și prieten conduce Republica Moldova cu 78,5%, urmată de Bulgaria, cu 59% și Serbia cu 50%. Pe ultimele locuri ale clasamentului se situează Ucraina și Ungaria cu 40%, respectiv 27,1%.

64,4% dintre români consideră că Rusia a fost și rămâne principala amenințare la adresa securității României și 62,6% că Ungaria acționează pentru a obţine controlul asupra Transilvaniei, într-o formă sau alta. 59,2% cred că  România ar trebui să aloce mai mulți bani de la buget pentru Apărare și 58,2% că Ungaria se amestecă într-un mod nepermis în treburile interne ale României.

Aproape o jumătate dintre români (49,2%) consideră că aderarea la UE a adus României mai degrabă avantaje, 35% sunt de părere că nu a adus nici avantaje și nici dezavantaje și doar 12% cred că a adus mai degrabă dezavantaje. Nu știu sau nu răspund 3,7%.

În contextul în care România și Statele Unite ale Americii au încheiat un parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 44,8% dintre români sunt de părere că relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii ar trebui să devină și mai apropiate, iar 39% să rămână așa cum sunt. Doar 5,7% dintre români cred că relațiile dintre România și Statele Unite ar trebui să fie mai puțin apropiate. 10,6% reprezintă non-răspunsuri.

Majoritatea românilor (61,4%) este de părere că NATO are interesul ca România să fie un stat puternic. 57,1% sunt de aceeași opinie în ceea ce privește Republica Moldova, 53% în privința Uniunii Europene și 49,6% în privința SUA. Doar 17,4% dintre români consideră că Ucraina are interesul ca România să fie un stat puternic, în timp ce 30,6% sunt de părere că statul vecin are interesul ca România să fie un stat slab. 60,2% cred că Ungaria are interesul ca România să fie un stat slab și 65% sunt de aceeași părere în privința Rusiei.

33,6% din populația României consideră că securitatea țării este cel mai bine apărată de NATO, 24% de institutiile noastre de aparare si ordine publica (armata, serviciile secrete, politia), iar 12,6% consideră că nu reusim sa ne aparam in mod eficient nici singuri si nici cu ajutorul aliatilor nostri. În opinia a 9,7% dintre respondenți securitatea țării este cel mai bine apărată de de Uniunea Europeana și a 9,2% de alianța cu SUA. 10,2% reprezintă non-răspunsuri.

În contextul în care România este practic granița de est a NATO și a Uniunii Europene, 34,5% consideră că țara noastră mai degrabă contribuie la apararea aliatilor din NATO si UE și 31,8% că mai degrabă este apărată de aliații săi. 14,4% sunt de părere că Romania nici nu ar putea fi ajutata si nici nu si-ar putea ajuta aliatii, iar 19,3% nu știu sau nu răspund.

Ținând cont că una dintre obligaţiile ţărilor membre NATO este să intervină în apărarea oricărei ţări din NATO care ar fi atacată, respondenții au fost întrebați dacă, în cazul în care România ar fi atacată de o altă ţară, cred că aliaţii noştri din NATO ar veni în apărarea noastră. 61% au răspund afirmativ, 8,1% au răspund negativ, 19,3% nu cred ca exista pericolul ca Romania sa fie atacata, iar 11,5% reprezintă non-răspunsuri.

Întrebați cărei țări ar trebui să îi acordăm ajutor militar în cazul în care ar fi atacată, 80,4% dintre respondenți au ales varianta ”oricărei țări NATO”, 6,4% aleg varianta contrarie, iar 13,2% nu știu sau nu răspund. 76,6% consideră că ar trebui ajutată orice țară membră UE, în timp ce 8,5% aleg varianta contrarie, iar 15% nu știu sau nu răspund. România ar trebui să ajute militar Republica Moldova dacă ar fi atacată în viziunea a 73,4% dintre respondenți, în timp ce 9,6% se opun acestei idei, iar 17% reprezintă non-răspunsuri. 49,8% dintre cei intervievați cred că ar trebui să ajutăm Ucraina (23,2% consideră că nu ar trebui ajutată, 27% non-răspunsuri) și 53,7% cred că România ar trebui să ajute Serbia (19,6% se opun, iar 26,7% sunt non-răspunsuri).

76,6% dintre români consideră mai degrabă un avantaj economic faptul că România are ieșire la Marea Neagră, în timp ce 17,1% sunt de părere că e mai degrabă un dezavantaj fiindcă suntem la ganita NATO/UE, fiind expusi unor amenintari la adresa securitatii nationale. 6,3% reprezintă non-răspunsuri.
În ceea ce privește politica internațională, 65,8% dintre români se informează din știrile de la televizor, 22,1% de pe Internet, 3,6% de pe rețelele sociale și 2,1% din reviste de specialitate. 6,1% nu sunt interesați deloc de genul acesta de subiecte, iar 0,3% nu știu sau nu răspund

Studiu

Salary Survey: Industria de publicitate a majorat salariile nete cu 3% în 2019, comparativ cu anul anterior

Published

on

Industria de publicitate din România este în creștere, iar asta se reflectă și în salariile nete ale angajaților din acest sector, care au crescut în medie cu 3% în 2019, comparativ cu 2018, potrivit studiului bienal Salary Survey realizat de PwC România pentru Uniunea Agențiilor de Publicitate din România (UAPR).

Piața de publicitate din România este în creștere, cu un plus de 10% anul trecut, față de 2018, potrivit Media Fact Book 2019. Totuși, valoarea netă în euro a investițiilor in publicitate corespunzătoare anului 2018 nu a atins încă nivelul record atins în 2008, acest moment fiind estimate de jucătorii din industrie abia în 2021.

”Industria de publicitate a fost unul dintre cele mai afectate sectoare de criza financiară și se află încă în faza de recuperare  a nivelului din 2008. Astfel, creșterile salariale, chiar dacă sunt sub nivelul celor înregistrate la nivelul întregii economii, sunt un indicator foarte important ca această industrie crește și își păstrează atractivitatea”, a arătat Oana Munteanu, Senior Manager PwC România.

 

Pe departamente, cel de media a beneficiat de cea mai mare majorare salarială, de 5,6%, urmat de cel de creație, de 4%, și cele de digital, de 2,5%.

În ceea ce priveste remunerarea pe criterii de gen, industria de publicitate se bucură de una dintre cele mai echilibrate balanțe, neexistând practic diferențe de remunerare în majoritatea ariilor industriei. Printre putinele excepții de la acest echilibru al veniturilor se numără pozițiile de management, unde studiul relevă o diferență pozitiva de aproximativ 5% în favoarea managerilor femei.

Salary Survey este un studiu care urmăreste evoluția remunerațiilor de pe piața locală de publicitate, fiind realizat de UAPR o dată la doi ani, în colaborare cu PwC Romania.

”Industria de publicitate din Romania evoluează în complexitate, iar UAPR continuă dezvoltarea acestui studiu pentru a păstra o imagine clară asupra nivelului salariilor din publicitate atât comparativ cu alte domenii ale industriei, cât și față de creșterile la nivel de economie. Dorim să ne păstrăm atractivitatea ca industrie pentru tânăra generație de talente și să continuăm să oferim oportunități e dezvoltare de cariere atât la nivel de realizări (campanii, premii sau alte reușite), dar și la nivel de salarizare”, a declarat Stefan Iordache, Presedintele UAPR.

Studiul își propune să ofere o imagine clară și transparentă a nivelurilor salariale a tuturor pozitiilor importante din industria de publicitate: de la Director General la cele mai mici poziții din toate departamente și specializările agențiilor.

Pentru mai multe informatii despre studiu ori pentru a participa, va rugam sa ne contactati la office@uapr.ro.

 

Despre PwC

 

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 276.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

 

PwC se referă la rețeaua de firme PwC și/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică. © 2019 PwC. Toate drepturile rezervate.

 

Continue Reading

Studiu

Puterea de cumpărare a românilor a crescut în 2018, dar odată cu ea și polarizarea regională

Published

on

Studiu GfK realizat în 42 de țări europene

GfK a realizat studiul anual privind puterea de cumpărare în Europa pentru 2018. Rezultatele sunt prezentate grafic sub forma unui “heat map”, unde culorile bluemarin și albastru reprezintă zonele cu cea mai slabă putere de cumpărare la nivel național, iar portocaliu și roșu regiunile care stau cel mai bine la acest capitol.

La nivelul întregii țări, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18% în 2018, ajungând la 5.083 euro, de la 4.556 euro în 2017 și 4.181 euro în 2016.

Județele Botoșani, Vaslui, Călărași și Giurgiu reprezintă polii extremi, cu cea mai mică putere de cumpărare. Urmează în clasament Suceava, Neamț, Vrancea, Buzău, Ialomița, Teleorman, Olt și Mehedinți la mică distanță de primele. Grupul județelor cu putere de cumpărare sub media națională este completat de Satu-Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iași, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraș-Severin, Gorj, Sălaj, Mureș.

Județele situate aproape de nivelul mediei pe țară din punctul de vedere al puterii de cumpărare sunt acelea care includ orașe aflate în competiția dezvoltării: Prahova, Argeș, Constanța, Alba și Arad. Aici se prefigurează creșteri economice notabile, ele servind drept sateliți ai marilor centre economice și beneficiază de investițiile jucătorilor care își reamplasează activitățile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, Timișoara, Brașov). Tot aceste orașe ocupă locuri de top la absorbția fondurilor europe și la dezvoltarea infrastructurii. Arad și-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de transport cu rețeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia este lider național absolut în rândul orașelor inteligente din țară, cu cele mai multe proiecte smart city implementate.

Grupul județelor cu putere de cumpărare peste medie debutează cu Brașov și Sibiu,”stelele” pe harta dezvoltării economice a țării și motoarele zonei centrale a României. De mai mulți ani aici se configurează o nouă zonă industrială a țării care atrage masiv investiții.

Brașov s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piață, în principal pe imobiliare și Business Service, datorită numărului de oameni cu deprinderi tehnice şi abilităţi lingvistice, a poziţionării geografice centrale, a costurilor mai scăzute faţă de alte locaţii şi a condiţiilor foarte bune de trai. Totodată, județul deține cele mai multe parcuri industriale din țară (10), după Prahova (15) și Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive și retail a generat și un boom al construcțiilor rezidențiale. Astfel, în 2017 s-a finalizat cel mai mare număr de locuințe în ansambluri rezidențiale din istoria postdecembristă a Brașovului.

Sibiu, la rândul său, a devenit un magnet pentru investitorii care vin în România, fiind atractiv pentru industria auto și IT. Cel mai mare angajator industrial din județ și gigantul în industria auto – Continental – și-a extins investiția în 2018, urmat de alți jucători mari (Kika Automatizare) care își transferă activitățile în această regiune.

București, Cluj, Timiș și Ilfov, polii dezvoltării României

Cluj, Timiș și Ilfov, în frunte cu Bucureștiul sunt polii tradiționali de dezvoltare ai țării (cu roșu) unde puterea de cumpărare e cu cel puțin 20% peste media pe țară. Aceste zone își mențin stabile ritmurile de dezvoltare și au calitatea de ”difuzori” de investiții pentru zonele din proximitate, aducându-le corecții pozitive.

În general, motivele pentru care se dezvoltă orașele în afară de București țin de forța de muncă ieftină și educată. Industriile care au găsit cele mai bune oportunități în astfel de orașe sunt industria componentelor auto, IT și Business Service. Un alt factor important este infrastructura de transport.

Se estimează că Sibiu, Brașov, Arad, Constanța si Alba Iulia sunt orașele care în curând vor cunoaște o dezvoltare mai mare decât Bucureștiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar și centre universitare care să formeze piața forței de muncă. Nu în ultimul rând, un alt factor care schimbă harta dezvoltării locale este dinamica costurilor – zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului care are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spații industriale din țară[1]), iar asta îi determină să se orienteze spre zonele mai puțin explorate ale țării.

De asemenea, competiția regională se intensifică odată cu disponibilitatea fondurilor europene. În acest sens, unele județe au adoptat strategii și alianțe pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-și dezvolta infrastructura, cum este cazul ”Alianței Vestului” – o alianță între patru județe – Cluj, Timiș, Arad și Oradea – menită să impulsioneze atragerea finanțărilor pentru dezvoltarea regională.

Despre studiu

Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de șomaj și alocații pentru copii, după scăderea taxelor și a contribuțiilor sociale. Populaţia îşi foloseşte puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentaţie, întreținere, servicii, vacanţe, asigurări, pensii private şi achiziţii din retail.

Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu din 2018 pentru monedele naționale în cauză (așa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană).

Despre GfK

GfK conectează datele şi ştiinţa. Soluţiile inovatoare de cercetare oferă răspunsuri la întrebări esențiale de business din jurul consumatorilor, pieţelor, brandurilor şi media, acum şi în viitor. Ca un partener de cercetare şi analiză, GfK promite clienților săi din toată lumea „creştere prin cunoaștere”.

 

Continue Reading

Studiu

Studiu Deloitte: Tot mai multe fonduri de capital privat din Europa Centrală se concentrează pe managementul portofoliului

Published

on

Pe fondul incertitudinii legate de viitor, numeroase fonduri de capital privat din Europa Centrală se orientează tot mai mult către managementul portofoliului, conform celui mai recent studiu Deloitte Central Europe Private Equity (PE) Confidence Survey.

Rezultatele acestuia arată că 32% din profesioniștii în domeniul tranzacțiilor – aceasta fiind cea mai mare pondere din anul 2015 până în prezent – se așteaptă ca activitatea lor să se concentreze asupra managementului portofoliului. În acest context, firmele de private equity își regândesc planurile de investiții pentru tranzacțiile promițătoare pe care le întrevăd.

Majoritatea respondenților (68%) se așteaptă ca tranzacțiile să rămână la aceleași valori, iar 70% dintre ei se așteaptă ca volumul pieței să stagneze. În ceea ce privește climatul economic, trei sferturi din respondenți sunt de părere că acesta va rămâne la fel, 17% întrevăd o înrăutățire, iar 8%, o îmbunătățire, rezultate ce arată mai mult optimism decât ediția anterioară a studiului.

Prețurile în creștere, în ciuda climatului economic tot mai incert, explică activitatea mai redusă în rândul fondurilor de capital privat din Europa Centrală, arată studiul. În comparație cu vârful de activitate din 2017, când au avut loc numeroase ieșiri ale firmelor de private equity de pe anumite piețe, precum și atrageri de fonduri, piața de PE pare să revină la un echilibru în Europa Centrală, cu un flux constant de tranzacții ce vizează companii de talie medie, care susțin business-urile în creștere din regiune, subliniază studiul.

Pe de altă parte, raportul menționează o creștere a numărului de ieșiri de pe anumite piețe, tendință ce poate fi explicată de faptul că perioadele în care prețurile de cumpărare sunt mari tind să fie potrivite pentru a vinde, iar numeroase firme de PE vând către corporații locale și internaționale. Asemenea situații au fost raportate în țări precum Serbia sau Polonia. „România este mai echilibrată în acest sens, deși am remarcat câteva ieșiri importante – Oresa a vândut Deutek și Somaco, Abris Capital a vândut Urgent Cargus, Enterprise Investors a vândut Profi. În următoarea perioadă ne așteptăm și la alte vânzări, având în vedere ciclurile de investiție începute în urmă cu patru-cinci ani și care acum ajung la maturitate”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Servicii Suport în Tranzacții, Deloitte România.

Studiul Deloitte Central Europe Private Equity Confidence Survey mai indică și faptul că fondurile din regiune sunt în continuare interesate să achiziționeze și să-și consolideze business-ul, având în vedere faptul că, deși avansul PIB-ului în Europa Centrală este în ușoară scădere, acesta este cel mai mare de pe continent, iar rata șomajului este foarte scăzută. În plus, prețurile mari de achiziție fac ca investitorii să fie dispuși să investească numai în cele mai bune oportunități, dat fiind că în această perioadă creșterea organică a unui business presupune costuri mari, explică studiul.

„Țara noastră a devenit treptat foarte interesantă pentru fondurile de private equity, mulți jucători de talie medie și mare își deschid birouri în București – Highlander în 2018, Mid Europa Partners în 2019 – și, pentru prima dată, jucătorii locali reușesc să atragă fonduri pentru a investi în IMM-uri românești – Morphosis Capital, Black Sea Fund, Early Game Ventures, ROCA, Gap Minder etc. Cele mai recente tranzacții anunțate de jucători precum Blackstone, Mid Europa Partners, Revetas, Innova, Abris Capital, CEE Private Equity sau Highlander Partners arată că aceștia se așteaptă ca mediul de business românesc să crească în viitor și că încă există potențial de dezvoltare. Cu siguranță rămânem atractivi pentru astfel de investitori”, a adăugat Radu Dumitrescu.

„În România, activitatea de private equity s-a extins în ultimii ani, ajungând la aproximativ 30% din piața de fuziuni și achiziții, și a rămas la un nivel robust în prima jumătate a anului 2019. Am asistat la noi intrări pe piața locală, cum este exemplul Blackstone, iar jucătorii care erau deja activi în țara noastră au continuat să își consolideze portofoliile și să achiziționeze companii promițătoare. În cea de-a doua jumătate a anului, ne așteptăm ca piața tranzacțiilor în care sunt implicate fonduri de capital privat să rămână activă”, a declarat Ioana Filipescu Stamboli, Partener Consultanță în Fuziuni și Achiziții, Deloitte România.

Studiul Deloitte Central Europe Private Equity Confidence Survey, realizat bianual încă din anul 2003, reflectă evoluţia pieţei de private equity. Cea mai recentă ediție este disponibilă aici.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor 286.000 de profesioniști ai săi.

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații SCA, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.500 de profesioniști.

 

Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.

© 2019. Pentru informații, contactați Deloitte România

 

Continue Reading

Trending