Connect with us

Studiu

Studiu: 63% dintre românii ce aparțin unei familii tradiționale și-ar dori să facă parte dintr-o familie modernă

Published

on

Mai mult de jumătate (56%) dintre români declară că fac parte dintr-o familie tradițională, în timp ce 38% consideră că sunt membrii ai unei familii moderne, relevă un studiu iSense Solutions, desfășurat online, în mediul urban. În același timp, familia modernă rămâne aspirațională pentru 63% dintre românii care declară că aparțin unei familii tradiționale, procentul rămânând constant față de 2017.

 

Cum văd românii familiile moderne?

Sunt familiile în care copiii au acces sporit la tehnologie (83% versus 35% în familiile tradiționale), iar opiniile lor sunt considerate importante (86% versus 46% în familiile tradiționale). Mai mult, cheltuielile pentru educație sunt mai mari într-o familie modernă (52%) față de o familie tradițională (45%). Părinții dintr-o familie modernă investesc în educația lor privind rolul de părinte (86% versus 45%), își supraveghează mai atent copiii (78% versus 38%), iar mai târziu își încurajează copiii să își aleagă singuri cariera (90% versus 48%).

De asemenea, într-o familie modernă membrii își exprimă părerile, chiar dacă nu sunt de acord unii cu alții (87% versus 48%), au loc discuții cu copiii pe teme sensibile (cum ar fi nașterea, moartea, separarea – 85% versus 53%), iar membrii familiei apelează la psiholog sau psihoterapeut fără teama de a fi stigmatizați (80% versus 23%).

Rolurile într-o familie modernă sunt împărțite în mod egal și nu țin cont de gen (80% versus 57% în familiile tradiționale). Într-o familie modernă este mai comun ca membrii să locuiască într-o casă închiriată (17% versus 8%) și să nu fie casătoriți (48% dintre cei din familiile moderne nu sunt căsătoriți, comparativ cu 33% în familiile tradiționale).

Prietenii au un rol însemnat în familiile moderne, 63% din membrii unei familii moderne considerând că prietenii sunt parte din familie, versus 46% în familiile tradiționale. Pe de altă parte, în familiile tradiționale, bunicii joacă un rol mai important: copiii sunt crescuți pe baza sfaturilor bunicilor (84% în familiile tradiționale, versus 40% în familiile moderne), există o relație mai apropiată cu familia extinsă (88% tradițional versus 51% modern), iar situațiile în care copiii sunt crescuți de bunici sunt mai frecvente (73% în familiile care se percep ca fiind tradiționale versus 49% în familiile moderne).

Există percepția că media veniturilor într-o familie modernă este mai ridicată decât într-o familie modernă (77% din familiile moderne sunt asociate cu o medie mai mare a veniturilor pe gospodărie față de 52% dintre familiile tradiționale), însă acest lucru nu se verifică în realitate, media veniturilor familiilor din mediul urban fiind similară (4.939 lei în cazul familiei moderne și 4.918 lei în cazul celei tradiționale).

 

Unde investesc familiile moderne versus cele tradiționale?

Resursele lor merg către articole de îmbrăcăminte (74% în familiile moderne, respectiv 66% în cele tradiționale), produse IT și electronice (66%, respectiv 60%), în călătorii (65%, respectiv 57%), educația copiilor (38%, respectiv 31%), artă și cultură (45%, respectiv 39%), sport (28%, respectiv 17%).

„Studiind familiile moderne și tradiționale ne-am întrebat cum pot deveni brandurile mai dezirabile în comunicarea cu acestea? Am ajuns la concluzia că atât familiile moderne, cât și cele tradiționale <<vibrează>> și sunt mai dispuse să cumpere în urma unor comunicări de brand în care tații petrec timp cu copiii lor, familiile adoptă copii, mamele au și un job full-time. Cei ce se consideră parte a unei familii moderne însă apreciază mai mult dacă brandul abordează în comunicare tema taților care își iau concediu de creștere a copilului, față de cei din familiile tradiționale (42% versus 34%). Iar subiectul care îi îndepărtează de un brand, indiferent de tipul de familie din care fac parte, este acela al părinților plecați în străinătate și care și-au lăsat copiii în țară”, afirmă Traian Năstase, Managing partner iSense Solutions.

Prezența cuplurilor de același sex este un subiect ce polarizează atunci când apare în comunicarea de brand: peste jumătate (52%) dintre cei ce aparțin unei familii tradiționale nu ar cumpăra brandul respectiv (versus 28% în cazul familiilor moderne). În același timp, 16% dintre cei ce aparțin familiilor moderne au declarat că ar fi mai înclinați să cumpere brandul respectiv (versus 6% dintre cei din familiile tradiționale), iar 56% dintre cei din familiile moderne, respectiv 42% dintre cei din familiile tradiționale sunt indiferenți în fața acestui subiect.

 

Studiul a fost realizat online de către compania iSense Solutions pe un eșantion de 501 de respondenți din mediul urban. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 16 ani din mediul urban din România. Grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%.

Studiu

9 din 10 români cred că schimbarea începe cu fiecare dintre noi

Published

on

 

  • 35% din respondenți consideră că schimbarea poate porni și de la instituțiile statului, 26% atribuie acest lucru persoanelor publice și artiștilor, 24% organizatiilor non-profit și numai 17% bisericii sau politicienilor, relevă un studiu realizat de Reveal Marketing Research pentru Ashoka România.
  • Dacă la nivel de mod de gândire, trei sferturi dintre români se consideră agenți ai schimbării, ruptura intervine în zona de impact al acțiunilor lor, unde numai o treime declară că reușesc să schimbe în bine societatea și mediul în care trăiesc.
  • Majoritatea persoanelor consideră că agenții schimbării au în comun abilitatea de a se autoeduca, calitatea educației primite acasă și nevoile prezente ale societății.

 

 Ashoka, organizația mondială pentru sprijinul antreprenorilor sociali, a publicat primul studiu despre atitudinea și percepția românilor asupra agenților schimbării din societate, realizat de Reveal Marketing Research.

 „Studiul ne ajută să înțelegem mai bine cum pot fi aduse schimbări de profunzime în România anului 2019. Observăm că gererația tânără manifestă o preocupare mai ridicată pentru nevoile prezente ale societății (sănătate, spirit civic, schimbări climatice) iar gererațiile mai înaintate în vârstă au o încredere mai mare în educație, indiferent că este realizată acasă, la școală sau pe cont propriu. Vom folosi informațiile să ajutăm inovatorii din rețeaua Ashoka să producă schimbare în felul lor personal, tinând cont că motivațiile pot varia în funcție de vârstă, mediu și gen.” Corina Murafa, Country Director, Ashoka Romania.

“Remarc în rezultatele acestui studiu nivelul de implicare și energia tinerilor. Ne-am axat în ultimul an pe înțelegerea segmentelor tinere de vârstă, iar rezultatele studiilor realizate ne dau speranță. Vedem o generație bine informată, dornică de implicare socială dar și cu mult mai atentă la nevoile curente ale societății. Dacă ar fi sa-i descriu pe tinerii Z într-un cuvânt, as spune că sunt “ageri” iar asta s-ar traduce pentru orice organizație care vrea să conteze pentru această generație în strategii transparente și autentice.” Silvia Luican, Managing Partner la Reveal Marketing Research.  

Principalele concluzii ale studiului

  1. 74% dintre respondenți se consideră agenți ai schimbării. Se observă un procent semnificativ mai mare decât media în cazul tinerilor între 18-24 ani (81%) și al maturilor de peste 55 de ani (78%).
  2. Autoeducația este considerata principalul factor care a contribuit la aceasta atitudine, in 98% din cazuri, urmata de educația primită acasă și nevoile prezente ale societății. Respondenții de peste 25 de ani (98%) pun mai mult preț pe autoeducare decât cei de 18-24 de ani (93%).
  3. 95% dintre respondenti au declarat că își doresc să își educe copiii să devină „agenți ai schimbării”. Cei care au răspuns negativ la această întrebare sunt majoritar bărbati (59%) de peste 45 de ani (53%), cu copii (64%).
  4. 86% dintre respondenți admit că schimbarea în societatea în care trăim începe cu fiecare dintre noi, 35% consideră că instituțiile statului ar putea schimba în bine mediul în care trăim, iar 1 din 4 atribuie acest lucru persoanelor publice, artiștilor și organizațiilor non-profit.
  5. Femeile (96%) își doresc mai mult să își crească copiii să devină agenți ai schimbării (94%).
  6. Potrivit respondenților, factorii care contribuie mai puțin la atitudinea de agent al schimbării sunt prietenii, cunoștințele (72%) și influența externă / modelele occidentale (66%)

 

Metodologia cercetării

Concluziile au fost culese în urma studiului realizat de Reveal Marketing Research în perioada 7-13 Noiembrie 2018.

Eșantionul a fost de 1005 respondenți (52% femei și 48% bărbați), cu vârsta de peste 18 ani (10% 18-24 ani, 23% 25-35 ani, 25% 35-44 ani, 21% 45-55 ani și 21% peste 55 ani). 55% din respondenți au absolvit studii superioare, 37% studii medii și 8% studii primare.

Metoda de cercetare folosită este CAWI, chestionar standardizat aplicat online persoanelor selectate aleator, eșantionare reprezentativă la nivel național urban. Eroarea de eșantionare este de 3%.

Continue Reading

Studiu

Peste jumatate dintre romani cred ca George Enescu a avut cel mai mare impact pozitiv in muzica

Published

on

Peste jumătate dintre români consideră că George Enescu a avut cel mai mare impact pozitiv asupra muzicii românești din ultimii 100 de ani, arată un studiu realizat pentru postul de televiziune HISTORY. În plus, respondenții consideră că literatura este dominată de Mircea Eliade, în timp ce Henri Coandă este indicat ca având cea mai semnificativă contribuție în domeniul științei.

Astfel, conform studiului, topul personalităților din muzica românească a ultimilor 100 de ani este dominat de George Enescu (57,1%), urmat la o distanță considerabilă de Maria Tănase (14,7%) și trupa Phoenix (10,4%). Clasamentul personalităților cu impact pozitiv asupra muzicii este completat în mare măsură de artiști din zona de muzică ușoară: Tudor Gheorghe, Gică Petrescu și Ion Dolănescu, fiecare înregistrând între 3% şi 6% dintre voturi.

În ceea ce privește domeniul științei, 34,2% dintre români îl plasează pe Henri Coandă în topul personalităţilor cu cel mai mare impact pozitiv în ultimii 100 de ani, în timp ce aproximativ o cincime i-a indicat pe Ioan Cantacuzino (19,4%) și Ana Aslan (18,1%). Pe de altă parte, unul din 10 români nu a știut ce personalitate să indice, nume importante din știință, precum Emil Racoviță sau Nicolae Paulescu, obținând sub 9%.

De asemenea, conform participanților la studiu, clasamentul literaturii românești din ultimii 100 de ani este dominat de Mircea Eliade (28,7%), urmat de Marin Preda (23,5%), Liviu Rebreanu (16,9%) și Nichita Stănescu (10%).

Informaţiile sunt rezultatele unei cercetări realizate de HISTORY, în care românii au mai fost rugați să indice personalități istorice remarcabile, perioade istorice benefice pentru țară, precum și evenimente economice și politice cu impact pozitiv asupra populației. Astfel, aproape jumătate dintre aceștia consideră că perioada interbelică (1918-1938) a fost cea mai benefică din ultimii 100 de ani pentru România, în timp ce Regele Mihai, urmat de fostul dictator comunist Nicolae Ceaușescu, a fost indicat ca personalitatea cu cel mai mare impact pozitiv asupra românilor.

Studiul a fost realizat de către compania iSense Solutions pentru HISTORY România, pe un eșantion reprezentativ de 1.051 de respondenți, din mediul urban, cu vârsta cuprinsă între 16-65 de ani. Acesta a fost realizat cu ocazia aniversarii a 100 de ani de la Marea Unire.

Continue Reading

Studiu

7 din 10 romani si-au pierdut cel putin o data informatiile personale din telefon

Published

on

65,92% dintre români și-au pierdut cel puțin o dată contactele, informațiile esențiale sau pozele din telefon, arată datele colectate în urma unui chestionar realizat în mediul online de Huawei România, la care au răspuns peste 12.000 de internauți, în cadrul unei inițiative care urmărește să sporească gradul de conștientizare a importanței securizării datelor.

Peste jumătate (61%) din pierderile de informații au fost cauzate de posesorii telefoanelor sau de defectarea dispozitivelor. La polul opus, cel mai improbabil mod prin care aceste informații se pierd este în urma infectării telefonului cu un virus (4%). Chiar și așa, jumătate (50%) dintre cei care au răspuns chestionarului spun că și-au instalat un antivirus/ mobile security în telefon.

41% dintre cei care au completat chestionarul Huawei România au declarat că cel puțin o dată în viață și-au pierdut sau le-a fost furat telefonul, pierzând astfel accesul temporar sau permanent la datele personale. Sondajul arată că tinerii sub 25 de ani (generația Z) au șanse de aproape două ori mai mari (30,74%) să își piardă telefonul față de cineva care are peste 35 de ani (18,71%) (generația X).

Totuși, sondajul scoate la iveală că mulți români au învățat din experiențele neplăcute prin care au trecut și își protejează informațiile personale. 73,68% dintre cei chestionați au spus că fac backup pozelor, contactelor și datelor pe care le au în telefoane. Studiul arată că cei mai familiarizați cu acest proces sunt tinerii sub 25 de ani. 3 din 5 tineri (80,94%) au declarat că fac frecvent backup, față de 66,32% în cazul generației X. De asemenea, studiul arată că posesorii de flagship-uri (peste 3.000 de lei) sunt mai interesați să facă backup (85.31%), față de cei care au telefoane care costă sub 1.000 de lei (62,42%).

Când vine vorba de securizarea telefonului, trei sferturi (75%) dintre români aleg să limiteze accesul persoanelor străine la telefonul lor, cea mai populară metodă fiind cea pe bază de amprentă (54%). Restul metodelor de securitate folosite variază în funcție de vârsta posesorului: generația X preferă parolele (13,15%), generația Z PIN-ul format din 4 cifre (9,92%), în vreme ce millennials (26-34 de ani) aleg să își deblocheze telefonul cu ajutorul recunoașterii faciale (8,28%).

În ceea ce privește telefoanele pe care românii le preferă, datele arată că sunt de două ori mai multe șanse să vezi un telefon de ultimă generație în mână unui bărbat (10,8%), decât în mâna unei femei (5,57%). În plus, generația care apreciază cel mai mult flagship-urile sunt millennials – 12,26% dintre ei au un flagship, față de 7% cât au în medie generațiile X și Z.

Sondajul arată că 66% dintre români obișnuiesc să-și folosească telefonul personal în interes de serviciu. Dintre aceștia, un sfert (24,09%) nu folosesc nicio metodă de a limita accesul persoanelor necunoscute la telefonul lor, astfel că, în eventualitatea unui furt sau pierdere, dispozitivul poate deveni un risc de securitate pentru firma unde lucrează.

La chestionarul realizat online de Huawei Romania, în perioada 14-23 noiembrie, au răspuns  12.381 de persoane active pe rețelele sociale, posesoare de diferite branduri de telefoane.

Huawei, lider în tehnologie și al doilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume, oferă utilizatorilor săi soluții inovatoare, precise și rapide de securizare a datelor personale din telefoane. Noul flagship lansat toamna aceasta – Huawei Mate 20 Pro – vine echipat cu senzor de amprentă integrat în ecran și 3D Face Unlock cu Inteligență Artificială, care deblochează telefonul prin intermediul tehnologiei de analiză 3D în mai puțin de 0,6 secunde.

De asemenea, Huawei oferă utilizatorilor soluții dedicate de Backup & Securitate cum ar fi: Phone Clone pentru transferarea datelor atunci când îți schimbi telefonul cu unul nou, Backup & Restore prin HiSuite cu ajutorul unui PC sau direct din telefon, cu salvarea datelor pe card sau în rețea. Mai mult de atât, Huawei oferă acces gratuit în Huawei Cloud unde pot fi salvate automat date importante precum contactele, fotografiile, dar și alte fișierele utile. Informațiile din Huawei Mobile Cloud pot fi sincronizate automat pe toate smartphone-urile Huawei, astfel că este ușor și rapid ca utilizatorii să acceseze Contactele, Fotografiile, Calendarul, Wi-Fi și Notițele folosind Huawei ID.

Continue Reading

Trending