Connect with us

Studiu

Studiu: 63% dintre românii ce aparțin unei familii tradiționale și-ar dori să facă parte dintr-o familie modernă

Published

on

Mai mult de jumătate (56%) dintre români declară că fac parte dintr-o familie tradițională, în timp ce 38% consideră că sunt membrii ai unei familii moderne, relevă un studiu iSense Solutions, desfășurat online, în mediul urban. În același timp, familia modernă rămâne aspirațională pentru 63% dintre românii care declară că aparțin unei familii tradiționale, procentul rămânând constant față de 2017.

 

Cum văd românii familiile moderne?

Sunt familiile în care copiii au acces sporit la tehnologie (83% versus 35% în familiile tradiționale), iar opiniile lor sunt considerate importante (86% versus 46% în familiile tradiționale). Mai mult, cheltuielile pentru educație sunt mai mari într-o familie modernă (52%) față de o familie tradițională (45%). Părinții dintr-o familie modernă investesc în educația lor privind rolul de părinte (86% versus 45%), își supraveghează mai atent copiii (78% versus 38%), iar mai târziu își încurajează copiii să își aleagă singuri cariera (90% versus 48%).

De asemenea, într-o familie modernă membrii își exprimă părerile, chiar dacă nu sunt de acord unii cu alții (87% versus 48%), au loc discuții cu copiii pe teme sensibile (cum ar fi nașterea, moartea, separarea – 85% versus 53%), iar membrii familiei apelează la psiholog sau psihoterapeut fără teama de a fi stigmatizați (80% versus 23%).

Rolurile într-o familie modernă sunt împărțite în mod egal și nu țin cont de gen (80% versus 57% în familiile tradiționale). Într-o familie modernă este mai comun ca membrii să locuiască într-o casă închiriată (17% versus 8%) și să nu fie casătoriți (48% dintre cei din familiile moderne nu sunt căsătoriți, comparativ cu 33% în familiile tradiționale).

Prietenii au un rol însemnat în familiile moderne, 63% din membrii unei familii moderne considerând că prietenii sunt parte din familie, versus 46% în familiile tradiționale. Pe de altă parte, în familiile tradiționale, bunicii joacă un rol mai important: copiii sunt crescuți pe baza sfaturilor bunicilor (84% în familiile tradiționale, versus 40% în familiile moderne), există o relație mai apropiată cu familia extinsă (88% tradițional versus 51% modern), iar situațiile în care copiii sunt crescuți de bunici sunt mai frecvente (73% în familiile care se percep ca fiind tradiționale versus 49% în familiile moderne).

Există percepția că media veniturilor într-o familie modernă este mai ridicată decât într-o familie modernă (77% din familiile moderne sunt asociate cu o medie mai mare a veniturilor pe gospodărie față de 52% dintre familiile tradiționale), însă acest lucru nu se verifică în realitate, media veniturilor familiilor din mediul urban fiind similară (4.939 lei în cazul familiei moderne și 4.918 lei în cazul celei tradiționale).

 

Unde investesc familiile moderne versus cele tradiționale?

Resursele lor merg către articole de îmbrăcăminte (74% în familiile moderne, respectiv 66% în cele tradiționale), produse IT și electronice (66%, respectiv 60%), în călătorii (65%, respectiv 57%), educația copiilor (38%, respectiv 31%), artă și cultură (45%, respectiv 39%), sport (28%, respectiv 17%).

„Studiind familiile moderne și tradiționale ne-am întrebat cum pot deveni brandurile mai dezirabile în comunicarea cu acestea? Am ajuns la concluzia că atât familiile moderne, cât și cele tradiționale <<vibrează>> și sunt mai dispuse să cumpere în urma unor comunicări de brand în care tații petrec timp cu copiii lor, familiile adoptă copii, mamele au și un job full-time. Cei ce se consideră parte a unei familii moderne însă apreciază mai mult dacă brandul abordează în comunicare tema taților care își iau concediu de creștere a copilului, față de cei din familiile tradiționale (42% versus 34%). Iar subiectul care îi îndepărtează de un brand, indiferent de tipul de familie din care fac parte, este acela al părinților plecați în străinătate și care și-au lăsat copiii în țară”, afirmă Traian Năstase, Managing partner iSense Solutions.

Prezența cuplurilor de același sex este un subiect ce polarizează atunci când apare în comunicarea de brand: peste jumătate (52%) dintre cei ce aparțin unei familii tradiționale nu ar cumpăra brandul respectiv (versus 28% în cazul familiilor moderne). În același timp, 16% dintre cei ce aparțin familiilor moderne au declarat că ar fi mai înclinați să cumpere brandul respectiv (versus 6% dintre cei din familiile tradiționale), iar 56% dintre cei din familiile moderne, respectiv 42% dintre cei din familiile tradiționale sunt indiferenți în fața acestui subiect.

 

Studiul a fost realizat online de către compania iSense Solutions pe un eșantion de 501 de respondenți din mediul urban. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 16 ani din mediul urban din România. Grad de eroare +/- 4.38%, la un nivel de încredere de 95%.

Studiu

Puterea de cumpărare a românilor a crescut în 2018, dar odată cu ea și polarizarea regională

Published

on

Studiu GfK realizat în 42 de țări europene

GfK a realizat studiul anual privind puterea de cumpărare în Europa pentru 2018. Rezultatele sunt prezentate grafic sub forma unui “heat map”, unde culorile bluemarin și albastru reprezintă zonele cu cea mai slabă putere de cumpărare la nivel național, iar portocaliu și roșu regiunile care stau cel mai bine la acest capitol.

La nivelul întregii țări, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18% în 2018, ajungând la 5.083 euro, de la 4.556 euro în 2017 și 4.181 euro în 2016.

Județele Botoșani, Vaslui, Călărași și Giurgiu reprezintă polii extremi, cu cea mai mică putere de cumpărare. Urmează în clasament Suceava, Neamț, Vrancea, Buzău, Ialomița, Teleorman, Olt și Mehedinți la mică distanță de primele. Grupul județelor cu putere de cumpărare sub media națională este completat de Satu-Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iași, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraș-Severin, Gorj, Sălaj, Mureș.

Județele situate aproape de nivelul mediei pe țară din punctul de vedere al puterii de cumpărare sunt acelea care includ orașe aflate în competiția dezvoltării: Prahova, Argeș, Constanța, Alba și Arad. Aici se prefigurează creșteri economice notabile, ele servind drept sateliți ai marilor centre economice și beneficiază de investițiile jucătorilor care își reamplasează activitățile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, Timișoara, Brașov). Tot aceste orașe ocupă locuri de top la absorbția fondurilor europe și la dezvoltarea infrastructurii. Arad și-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de transport cu rețeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia este lider național absolut în rândul orașelor inteligente din țară, cu cele mai multe proiecte smart city implementate.

Grupul județelor cu putere de cumpărare peste medie debutează cu Brașov și Sibiu,”stelele” pe harta dezvoltării economice a țării și motoarele zonei centrale a României. De mai mulți ani aici se configurează o nouă zonă industrială a țării care atrage masiv investiții.

Brașov s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piață, în principal pe imobiliare și Business Service, datorită numărului de oameni cu deprinderi tehnice şi abilităţi lingvistice, a poziţionării geografice centrale, a costurilor mai scăzute faţă de alte locaţii şi a condiţiilor foarte bune de trai. Totodată, județul deține cele mai multe parcuri industriale din țară (10), după Prahova (15) și Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive și retail a generat și un boom al construcțiilor rezidențiale. Astfel, în 2017 s-a finalizat cel mai mare număr de locuințe în ansambluri rezidențiale din istoria postdecembristă a Brașovului.

Sibiu, la rândul său, a devenit un magnet pentru investitorii care vin în România, fiind atractiv pentru industria auto și IT. Cel mai mare angajator industrial din județ și gigantul în industria auto – Continental – și-a extins investiția în 2018, urmat de alți jucători mari (Kika Automatizare) care își transferă activitățile în această regiune.

București, Cluj, Timiș și Ilfov, polii dezvoltării României

Cluj, Timiș și Ilfov, în frunte cu Bucureștiul sunt polii tradiționali de dezvoltare ai țării (cu roșu) unde puterea de cumpărare e cu cel puțin 20% peste media pe țară. Aceste zone își mențin stabile ritmurile de dezvoltare și au calitatea de ”difuzori” de investiții pentru zonele din proximitate, aducându-le corecții pozitive.

În general, motivele pentru care se dezvoltă orașele în afară de București țin de forța de muncă ieftină și educată. Industriile care au găsit cele mai bune oportunități în astfel de orașe sunt industria componentelor auto, IT și Business Service. Un alt factor important este infrastructura de transport.

Se estimează că Sibiu, Brașov, Arad, Constanța si Alba Iulia sunt orașele care în curând vor cunoaște o dezvoltare mai mare decât Bucureștiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar și centre universitare care să formeze piața forței de muncă. Nu în ultimul rând, un alt factor care schimbă harta dezvoltării locale este dinamica costurilor – zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului care are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spații industriale din țară[1]), iar asta îi determină să se orienteze spre zonele mai puțin explorate ale țării.

De asemenea, competiția regională se intensifică odată cu disponibilitatea fondurilor europene. În acest sens, unele județe au adoptat strategii și alianțe pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-și dezvolta infrastructura, cum este cazul ”Alianței Vestului” – o alianță între patru județe – Cluj, Timiș, Arad și Oradea – menită să impulsioneze atragerea finanțărilor pentru dezvoltarea regională.

Despre studiu

Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de șomaj și alocații pentru copii, după scăderea taxelor și a contribuțiilor sociale. Populaţia îşi foloseşte puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentaţie, întreținere, servicii, vacanţe, asigurări, pensii private şi achiziţii din retail.

Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu din 2018 pentru monedele naționale în cauză (așa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană).

Despre GfK

GfK conectează datele şi ştiinţa. Soluţiile inovatoare de cercetare oferă răspunsuri la întrebări esențiale de business din jurul consumatorilor, pieţelor, brandurilor şi media, acum şi în viitor. Ca un partener de cercetare şi analiză, GfK promite clienților săi din toată lumea „creştere prin cunoaștere”.

 

Continue Reading

Studiu

Studiu Deloitte: Tot mai multe fonduri de capital privat din Europa Centrală se concentrează pe managementul portofoliului

Published

on

Pe fondul incertitudinii legate de viitor, numeroase fonduri de capital privat din Europa Centrală se orientează tot mai mult către managementul portofoliului, conform celui mai recent studiu Deloitte Central Europe Private Equity (PE) Confidence Survey.

Rezultatele acestuia arată că 32% din profesioniștii în domeniul tranzacțiilor – aceasta fiind cea mai mare pondere din anul 2015 până în prezent – se așteaptă ca activitatea lor să se concentreze asupra managementului portofoliului. În acest context, firmele de private equity își regândesc planurile de investiții pentru tranzacțiile promițătoare pe care le întrevăd.

Majoritatea respondenților (68%) se așteaptă ca tranzacțiile să rămână la aceleași valori, iar 70% dintre ei se așteaptă ca volumul pieței să stagneze. În ceea ce privește climatul economic, trei sferturi din respondenți sunt de părere că acesta va rămâne la fel, 17% întrevăd o înrăutățire, iar 8%, o îmbunătățire, rezultate ce arată mai mult optimism decât ediția anterioară a studiului.

Prețurile în creștere, în ciuda climatului economic tot mai incert, explică activitatea mai redusă în rândul fondurilor de capital privat din Europa Centrală, arată studiul. În comparație cu vârful de activitate din 2017, când au avut loc numeroase ieșiri ale firmelor de private equity de pe anumite piețe, precum și atrageri de fonduri, piața de PE pare să revină la un echilibru în Europa Centrală, cu un flux constant de tranzacții ce vizează companii de talie medie, care susțin business-urile în creștere din regiune, subliniază studiul.

Pe de altă parte, raportul menționează o creștere a numărului de ieșiri de pe anumite piețe, tendință ce poate fi explicată de faptul că perioadele în care prețurile de cumpărare sunt mari tind să fie potrivite pentru a vinde, iar numeroase firme de PE vând către corporații locale și internaționale. Asemenea situații au fost raportate în țări precum Serbia sau Polonia. „România este mai echilibrată în acest sens, deși am remarcat câteva ieșiri importante – Oresa a vândut Deutek și Somaco, Abris Capital a vândut Urgent Cargus, Enterprise Investors a vândut Profi. În următoarea perioadă ne așteptăm și la alte vânzări, având în vedere ciclurile de investiție începute în urmă cu patru-cinci ani și care acum ajung la maturitate”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Servicii Suport în Tranzacții, Deloitte România.

Studiul Deloitte Central Europe Private Equity Confidence Survey mai indică și faptul că fondurile din regiune sunt în continuare interesate să achiziționeze și să-și consolideze business-ul, având în vedere faptul că, deși avansul PIB-ului în Europa Centrală este în ușoară scădere, acesta este cel mai mare de pe continent, iar rata șomajului este foarte scăzută. În plus, prețurile mari de achiziție fac ca investitorii să fie dispuși să investească numai în cele mai bune oportunități, dat fiind că în această perioadă creșterea organică a unui business presupune costuri mari, explică studiul.

„Țara noastră a devenit treptat foarte interesantă pentru fondurile de private equity, mulți jucători de talie medie și mare își deschid birouri în București – Highlander în 2018, Mid Europa Partners în 2019 – și, pentru prima dată, jucătorii locali reușesc să atragă fonduri pentru a investi în IMM-uri românești – Morphosis Capital, Black Sea Fund, Early Game Ventures, ROCA, Gap Minder etc. Cele mai recente tranzacții anunțate de jucători precum Blackstone, Mid Europa Partners, Revetas, Innova, Abris Capital, CEE Private Equity sau Highlander Partners arată că aceștia se așteaptă ca mediul de business românesc să crească în viitor și că încă există potențial de dezvoltare. Cu siguranță rămânem atractivi pentru astfel de investitori”, a adăugat Radu Dumitrescu.

„În România, activitatea de private equity s-a extins în ultimii ani, ajungând la aproximativ 30% din piața de fuziuni și achiziții, și a rămas la un nivel robust în prima jumătate a anului 2019. Am asistat la noi intrări pe piața locală, cum este exemplul Blackstone, iar jucătorii care erau deja activi în țara noastră au continuat să își consolideze portofoliile și să achiziționeze companii promițătoare. În cea de-a doua jumătate a anului, ne așteptăm ca piața tranzacțiilor în care sunt implicate fonduri de capital privat să rămână activă”, a declarat Ioana Filipescu Stamboli, Partener Consultanță în Fuziuni și Achiziții, Deloitte România.

Studiul Deloitte Central Europe Private Equity Confidence Survey, realizat bianual încă din anul 2003, reflectă evoluţia pieţei de private equity. Cea mai recentă ediție este disponibilă aici.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor 286.000 de profesioniști ai săi.

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații SCA, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.500 de profesioniști.

 

Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.

© 2019. Pentru informații, contactați Deloitte România

 

Continue Reading

Studiu

STUDIU: Review-urile consumatorilor, un criteriu important la cumpărături

Published

on

Rezultatele studiului GfK FutureBuy despre influenţa tehnologiei asupra comportamentului de cumpărare

Studiul GfK FutureBuy 2018 realizat în 35 de țări a analizat modul în care digitalul a schimbat atitudinile și comportamentele oamenilor față de cumpărături online și offline, pe categorii de produse și pe categorii de vârste/ generații.

Căutarea de produse și servicii, de informații suplimentare despre ele, consultarea review-urilor postate de alți utilizatori și compararea prețurilor sunt comportamentele de cumpărare pe internet cel mai des întâlnite. Obiceiurile cu cel mai rapid ritm de creștere în 2018 față de anul anterior în România sunt cumpărăturile de pe dispozitive mobile în timp ce se uită la televizor, folosirea acelorași dispozitive pentru a plăti în magazine și realizarea de achiziții la click pe reclame online.

 

Rolul Internetului în procesul de cumpărare

Peste jumătate dintre utilizatorii de internet din mediul urban folosesc Internetul mai des în 2018 versus 2017 pentru a găsi produsele pe care și le doresc sau pentru a afla detalii despre acestea. Este important pentru ei să consulte recenziile din partea altor utilizatori ai produsului care îi interesează și recenziile experților. De asemenea, este foarte important pentru ei să poată compara prețurile pe site-urile specializate sau pe site-urile de discount, precum și să aibă acces la demonstrații despre cum funcționează produsele. De acești factori țin seama shopperii mai cu seamă în cazul produselor electro-IT, a altor bunuri de folosință îndelungată sau îmbrăcăminte.  Compararea prețurilor din diferite magazine este o practică tot mai frecventă pentru 44% dintre cei chestionați, România situându-se peste nivelul global la acest capitol, fapt care arată atenția sporită pentru găsirea celui mai bun raport calitate-preț pentru produsele de care suntem interesați.

41% dintre respondenți au folosit mai des față de anul trecut motoarele de căutare ca ajutor la cumpărături, iar 3 din 10 au apelat la liste de cumpărături, în scădere cu 2 procente față de anul anterior. Telefonul mobil a devenit cel mai important instrument de shopping pentru mai bine de jumătate dintre românii din mediul urban utilizatori de internet.

 

Co-crearea poate crește loialitatea

Peste 7 din 10 consumatori afirmă că pentru ei este important ca prețul unui produs să fie același, fie că îl cumpără din mediul online sau din magazine.

Loialitatea față de produse sau magazine este din ce în ce mai greu de păstrat. 54% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația că retailerii, advertiserii și brandurile le influențează mai puțin ca oricând decizia de cumpărare.

De asemenea, tot 54% dintre aceștia spun că ar fi mai loiali unui brand sau retailer care le oferă posibilitatea să personalizeze, să dea sugestii sau să ajute la conceperea produselor sau a serviciilor pe care le cumpără.

53% spun că apreciază când site-urile le fac recomandări pe baza intereselor lor, arătate în vizitele anterioare. Acest procent este în scădere cu 3 puncte față de 2017.

Despre studiul GfK FutureBuy 2018

Studiul GfK FutureBuy oferă o radiografie completă a așteptărilor cumpărătorilor români din mediul urban, utilizatori de internet și a modului în care mărcile pot construi relații puternice cu ei pe tot parcursul procesului de cumpărare în mediul online și offline.

Studiul a fost derulat în România pe un eșantion de 1000 de respondenți utilizatori de Internet din mediul urban, cu vârsta de minim 18 ani.

Continue Reading

Trending