Connect with us

Studiu

STUDIU: 3 milioane de lei – Costul fiscal al unei familii medii cu un copil în România. Cum cheltuiesc autoritatile banii?

Published

on

Câți bani plătesc eu la stat pe parcursul vieții și ce se întâmplă cu acești bani? KPMG în România a publicat Povestea familiei, o analiză a costurilor fiscale care răspunde acestor întrebări într-un mod cât mai practic și mai ușor de înțeles.

În acest scop, vă prezentăm în continuare doi oameni obișnuiți, Andrei și Andreea. Ei pot fi vecinii tăi, colegii tăi de muncă, cei care stau în autobuz lângă tine dimineața. Sunt o familie de tip mediu, doi adulți și un copil, din România, care locuiește într-un oraș nici mic, nici mare (de exemplu, Buzău).

La 20 de ani, fiecare dintre ei se angajează, câștigând primii bani. Ambii urmează să câștige un salariu mediu brut lunar de 4,488 RON fiecare, ceea ce conduce la un venit net lunar per familie de 5,250 RON. La terminarea facultății, Andreea se va angaja ca funcționar la administrația fiscală locală. Andrei se va angaja ca inginer în mediul privat, la o fabrică locală. Cei doi vor lucra aici tot restul carierei.

 

În ceea ce privește consumul, ne vom raporta la coșul de cumpărături mediu de-a lungul întregii vieți a indivizilor. Acesta va acoperi nevoile de bază ale familiei (mâncare, îmbrăcăminte, transport public, cheltuieli legate de sănătate, întreținere locuință, electricitate, apă curentă, gaz etc.). Pentru a putea reflecta realist nivelul cheltuielilor acestei familii, am adăugat o sumă suplimentară pentru consumul de combustibil, de tutun și de alcool. Astfel, nivelul cheltuielilor lunare pentru o familie de două persoane ar fi 3,804 RON, în timp ce cheltuielile lunare ale unei familii de trei persoane ar fi 5,079 RON. La aceste sume, se vor adăuga alte cheltuieli cu caracter ocazional sau temporar, cum ar fi chiria, ratele de leasing, ratele de credit, costuri de asigurare, impozite și taxe locale, precum și alte ajustări în primii ani de activitate în ceea ce privește cheltuielile cu combustibilul.

 

Când Andrei și Andreea împlinesc 23 de ani, se mută împreună, într-o garsonieră, cu o chirie lunară de 800 RON, urmând să petreacă aici următorii cinci ani. Andrei și Andreea fiind dedicați carierei, vor fi promovați și vor beneficia de creșteri salariale pe măsura trecerii timpului . Fiecare  va fi promovat de 3 ori, la intervale succesive de 10 ani, prima creștere salarială fiind de 20%, iar următoarele două creșteri salariale  fiind de 10% fiecare. Din când în când, pe parcursul vieții, cei doi vor apela la un card de cumpărături.

În acest context, cei doi hotărăsc să-și întemeieze o familie și astfel se vor declanșa o serie de evenimente importante pentru povestea lor. Când împlinesc 27 de ani, cei doi se vor căsători. După o petrecere frumoasă alături de rude și mulți prieteni, cuplul va păstra un cadou bănesc de 10,000 RON, suma pe care o economisesc.

 

Un an mai târziu, cei doi vor lua o nouă decizie: vor cumpăra un apartament cu 2 camere. Găsesc un apartament potrivit pentru ei, localizat într-o zonă bună, mediană, într-un imobil nou, la un preț avantajos de 39,000 Euro. Pentru a reuși să îl cumpere, cei doi vor primi un ajutor material din partea părinților pentru a putea vira avansul obligatoriu de 5%. Astfel, vor opta pentru un credit ipotecar Prima Casă pe care îl vor plăti în următorii 30 de ani.

Urmează mobilarea apartamentului, care pe cei doi îi va costa în total 10,000 RON. Vor folosi cu această ocazie banii economisiți după nuntă.

 

Când cei doi împlinesc 29 de ani, familia noastră se va extinde. Cei doi se vor bucura de nașterea primului si singurului lor copil, Cristian. În anul următor, își vor cumpăra o mașină second – hand de la o persoană fizică. Vor apela la un credit de nevoie personale în valoare de 25.000 RON, pe o perioadă de 5 ani. Cei doi vor păstra această mașină timp de 10 ani, după care o vor casa prin programul Rabla, obținând un tichet valoric de 6.500 Ron. Vor folosi acest tichet pentru a achiziționa o mașină nouă, de data aceasta, în leasing, pe o perioadă de 5 ani. Pentru a achita avansul de 20%, își vor folosi economiile. Cu această ocazie, vor încheia și o asigurare CASCO, pe care însă o vor păstra numai până la finalizarea ratelor de leasing.

 

Urmează ca familia să se bucure de o viață obișnuită și liniștită.

  • Vor merge anual în două concedii în afara orașului, de obicei unul la mare și unul la munte; după 14 ani, familia își va suplimenta bugetul de călătorii cu 50%;
  • Își vor rezerva o parte din venit și din timp pentru divertisment: o ieșire lunară la restaurantul lor preferat și o piesă de teatru sau un film;
  • Cheltuielile lunare ale familiei sunt cele obișnuite: Andrei fumează moderat (nu depășește 10 țigări pe zi) și împreună cei doi au un consum mediu de alcool, familia cumpără mâncare și își achită utilitățile.

Cristian va rămâne în povestea noastră până la vârsta de 19 ani, când părăsește casa părinților, plecând la facultate. După plecarea lui Cristian, cei doi hotărăsc să călătorească mai mult, dublând bugetul alocat până atunci călătoriilor.

La vârsta de 50 ani, cei doi își vor renova apartamentul, investind în renovare 10,000 Euro. Folosesc cu această ocazie economiile din ultimii ani.

 

Așa cum se petrece în orice familie, și în familia noastră va avea loc un eveniment tragic, cu puternic impact emoțional, dar și patrimonial. Când Andrei împlinește 52 ani, ca urmare a decesului părinților lui, va primi moștenire un apartament cu două camere în același oraș. După o dezbatere serioasă, cei doi vor lua hotărârea să-l vândă. Vor găsi destul de repede un cumpărător care să le ofere o sumă de 39,000 Euro. Jumătate din această sumă, cei doi i-o dăruiesc lui Cristian. Restul de bani le rămân lor și îi păstrează pentru anii de pensie.

Studiu

Salary Survey: Industria de publicitate a majorat salariile nete cu 3% în 2019, comparativ cu anul anterior

Published

on

Industria de publicitate din România este în creștere, iar asta se reflectă și în salariile nete ale angajaților din acest sector, care au crescut în medie cu 3% în 2019, comparativ cu 2018, potrivit studiului bienal Salary Survey realizat de PwC România pentru Uniunea Agențiilor de Publicitate din România (UAPR).

Piața de publicitate din România este în creștere, cu un plus de 10% anul trecut, față de 2018, potrivit Media Fact Book 2019. Totuși, valoarea netă în euro a investițiilor in publicitate corespunzătoare anului 2018 nu a atins încă nivelul record atins în 2008, acest moment fiind estimate de jucătorii din industrie abia în 2021.

”Industria de publicitate a fost unul dintre cele mai afectate sectoare de criza financiară și se află încă în faza de recuperare  a nivelului din 2008. Astfel, creșterile salariale, chiar dacă sunt sub nivelul celor înregistrate la nivelul întregii economii, sunt un indicator foarte important ca această industrie crește și își păstrează atractivitatea”, a arătat Oana Munteanu, Senior Manager PwC România.

 

Pe departamente, cel de media a beneficiat de cea mai mare majorare salarială, de 5,6%, urmat de cel de creație, de 4%, și cele de digital, de 2,5%.

În ceea ce priveste remunerarea pe criterii de gen, industria de publicitate se bucură de una dintre cele mai echilibrate balanțe, neexistând practic diferențe de remunerare în majoritatea ariilor industriei. Printre putinele excepții de la acest echilibru al veniturilor se numără pozițiile de management, unde studiul relevă o diferență pozitiva de aproximativ 5% în favoarea managerilor femei.

Salary Survey este un studiu care urmăreste evoluția remunerațiilor de pe piața locală de publicitate, fiind realizat de UAPR o dată la doi ani, în colaborare cu PwC Romania.

”Industria de publicitate din Romania evoluează în complexitate, iar UAPR continuă dezvoltarea acestui studiu pentru a păstra o imagine clară asupra nivelului salariilor din publicitate atât comparativ cu alte domenii ale industriei, cât și față de creșterile la nivel de economie. Dorim să ne păstrăm atractivitatea ca industrie pentru tânăra generație de talente și să continuăm să oferim oportunități e dezvoltare de cariere atât la nivel de realizări (campanii, premii sau alte reușite), dar și la nivel de salarizare”, a declarat Stefan Iordache, Presedintele UAPR.

Studiul își propune să ofere o imagine clară și transparentă a nivelurilor salariale a tuturor pozitiilor importante din industria de publicitate: de la Director General la cele mai mici poziții din toate departamente și specializările agențiilor.

Pentru mai multe informatii despre studiu ori pentru a participa, va rugam sa ne contactati la office@uapr.ro.

 

Despre PwC

 

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 276.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

 

PwC se referă la rețeaua de firme PwC și/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică. © 2019 PwC. Toate drepturile rezervate.

 

Continue Reading

Studiu

Puterea de cumpărare a românilor a crescut în 2018, dar odată cu ea și polarizarea regională

Published

on

Studiu GfK realizat în 42 de țări europene

GfK a realizat studiul anual privind puterea de cumpărare în Europa pentru 2018. Rezultatele sunt prezentate grafic sub forma unui “heat map”, unde culorile bluemarin și albastru reprezintă zonele cu cea mai slabă putere de cumpărare la nivel național, iar portocaliu și roșu regiunile care stau cel mai bine la acest capitol.

La nivelul întregii țări, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18% în 2018, ajungând la 5.083 euro, de la 4.556 euro în 2017 și 4.181 euro în 2016.

Județele Botoșani, Vaslui, Călărași și Giurgiu reprezintă polii extremi, cu cea mai mică putere de cumpărare. Urmează în clasament Suceava, Neamț, Vrancea, Buzău, Ialomița, Teleorman, Olt și Mehedinți la mică distanță de primele. Grupul județelor cu putere de cumpărare sub media națională este completat de Satu-Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iași, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraș-Severin, Gorj, Sălaj, Mureș.

Județele situate aproape de nivelul mediei pe țară din punctul de vedere al puterii de cumpărare sunt acelea care includ orașe aflate în competiția dezvoltării: Prahova, Argeș, Constanța, Alba și Arad. Aici se prefigurează creșteri economice notabile, ele servind drept sateliți ai marilor centre economice și beneficiază de investițiile jucătorilor care își reamplasează activitățile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, Timișoara, Brașov). Tot aceste orașe ocupă locuri de top la absorbția fondurilor europe și la dezvoltarea infrastructurii. Arad și-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de transport cu rețeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia este lider național absolut în rândul orașelor inteligente din țară, cu cele mai multe proiecte smart city implementate.

Grupul județelor cu putere de cumpărare peste medie debutează cu Brașov și Sibiu,”stelele” pe harta dezvoltării economice a țării și motoarele zonei centrale a României. De mai mulți ani aici se configurează o nouă zonă industrială a țării care atrage masiv investiții.

Brașov s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piață, în principal pe imobiliare și Business Service, datorită numărului de oameni cu deprinderi tehnice şi abilităţi lingvistice, a poziţionării geografice centrale, a costurilor mai scăzute faţă de alte locaţii şi a condiţiilor foarte bune de trai. Totodată, județul deține cele mai multe parcuri industriale din țară (10), după Prahova (15) și Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive și retail a generat și un boom al construcțiilor rezidențiale. Astfel, în 2017 s-a finalizat cel mai mare număr de locuințe în ansambluri rezidențiale din istoria postdecembristă a Brașovului.

Sibiu, la rândul său, a devenit un magnet pentru investitorii care vin în România, fiind atractiv pentru industria auto și IT. Cel mai mare angajator industrial din județ și gigantul în industria auto – Continental – și-a extins investiția în 2018, urmat de alți jucători mari (Kika Automatizare) care își transferă activitățile în această regiune.

București, Cluj, Timiș și Ilfov, polii dezvoltării României

Cluj, Timiș și Ilfov, în frunte cu Bucureștiul sunt polii tradiționali de dezvoltare ai țării (cu roșu) unde puterea de cumpărare e cu cel puțin 20% peste media pe țară. Aceste zone își mențin stabile ritmurile de dezvoltare și au calitatea de ”difuzori” de investiții pentru zonele din proximitate, aducându-le corecții pozitive.

În general, motivele pentru care se dezvoltă orașele în afară de București țin de forța de muncă ieftină și educată. Industriile care au găsit cele mai bune oportunități în astfel de orașe sunt industria componentelor auto, IT și Business Service. Un alt factor important este infrastructura de transport.

Se estimează că Sibiu, Brașov, Arad, Constanța si Alba Iulia sunt orașele care în curând vor cunoaște o dezvoltare mai mare decât Bucureștiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar și centre universitare care să formeze piața forței de muncă. Nu în ultimul rând, un alt factor care schimbă harta dezvoltării locale este dinamica costurilor – zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului care are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spații industriale din țară[1]), iar asta îi determină să se orienteze spre zonele mai puțin explorate ale țării.

De asemenea, competiția regională se intensifică odată cu disponibilitatea fondurilor europene. În acest sens, unele județe au adoptat strategii și alianțe pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-și dezvolta infrastructura, cum este cazul ”Alianței Vestului” – o alianță între patru județe – Cluj, Timiș, Arad și Oradea – menită să impulsioneze atragerea finanțărilor pentru dezvoltarea regională.

Despre studiu

Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de șomaj și alocații pentru copii, după scăderea taxelor și a contribuțiilor sociale. Populaţia îşi foloseşte puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentaţie, întreținere, servicii, vacanţe, asigurări, pensii private şi achiziţii din retail.

Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu din 2018 pentru monedele naționale în cauză (așa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană).

Despre GfK

GfK conectează datele şi ştiinţa. Soluţiile inovatoare de cercetare oferă răspunsuri la întrebări esențiale de business din jurul consumatorilor, pieţelor, brandurilor şi media, acum şi în viitor. Ca un partener de cercetare şi analiză, GfK promite clienților săi din toată lumea „creştere prin cunoaștere”.

 

Continue Reading

Studiu

Studiu Deloitte: Tot mai multe fonduri de capital privat din Europa Centrală se concentrează pe managementul portofoliului

Published

on

Pe fondul incertitudinii legate de viitor, numeroase fonduri de capital privat din Europa Centrală se orientează tot mai mult către managementul portofoliului, conform celui mai recent studiu Deloitte Central Europe Private Equity (PE) Confidence Survey.

Rezultatele acestuia arată că 32% din profesioniștii în domeniul tranzacțiilor – aceasta fiind cea mai mare pondere din anul 2015 până în prezent – se așteaptă ca activitatea lor să se concentreze asupra managementului portofoliului. În acest context, firmele de private equity își regândesc planurile de investiții pentru tranzacțiile promițătoare pe care le întrevăd.

Majoritatea respondenților (68%) se așteaptă ca tranzacțiile să rămână la aceleași valori, iar 70% dintre ei se așteaptă ca volumul pieței să stagneze. În ceea ce privește climatul economic, trei sferturi din respondenți sunt de părere că acesta va rămâne la fel, 17% întrevăd o înrăutățire, iar 8%, o îmbunătățire, rezultate ce arată mai mult optimism decât ediția anterioară a studiului.

Prețurile în creștere, în ciuda climatului economic tot mai incert, explică activitatea mai redusă în rândul fondurilor de capital privat din Europa Centrală, arată studiul. În comparație cu vârful de activitate din 2017, când au avut loc numeroase ieșiri ale firmelor de private equity de pe anumite piețe, precum și atrageri de fonduri, piața de PE pare să revină la un echilibru în Europa Centrală, cu un flux constant de tranzacții ce vizează companii de talie medie, care susțin business-urile în creștere din regiune, subliniază studiul.

Pe de altă parte, raportul menționează o creștere a numărului de ieșiri de pe anumite piețe, tendință ce poate fi explicată de faptul că perioadele în care prețurile de cumpărare sunt mari tind să fie potrivite pentru a vinde, iar numeroase firme de PE vând către corporații locale și internaționale. Asemenea situații au fost raportate în țări precum Serbia sau Polonia. „România este mai echilibrată în acest sens, deși am remarcat câteva ieșiri importante – Oresa a vândut Deutek și Somaco, Abris Capital a vândut Urgent Cargus, Enterprise Investors a vândut Profi. În următoarea perioadă ne așteptăm și la alte vânzări, având în vedere ciclurile de investiție începute în urmă cu patru-cinci ani și care acum ajung la maturitate”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Servicii Suport în Tranzacții, Deloitte România.

Studiul Deloitte Central Europe Private Equity Confidence Survey mai indică și faptul că fondurile din regiune sunt în continuare interesate să achiziționeze și să-și consolideze business-ul, având în vedere faptul că, deși avansul PIB-ului în Europa Centrală este în ușoară scădere, acesta este cel mai mare de pe continent, iar rata șomajului este foarte scăzută. În plus, prețurile mari de achiziție fac ca investitorii să fie dispuși să investească numai în cele mai bune oportunități, dat fiind că în această perioadă creșterea organică a unui business presupune costuri mari, explică studiul.

„Țara noastră a devenit treptat foarte interesantă pentru fondurile de private equity, mulți jucători de talie medie și mare își deschid birouri în București – Highlander în 2018, Mid Europa Partners în 2019 – și, pentru prima dată, jucătorii locali reușesc să atragă fonduri pentru a investi în IMM-uri românești – Morphosis Capital, Black Sea Fund, Early Game Ventures, ROCA, Gap Minder etc. Cele mai recente tranzacții anunțate de jucători precum Blackstone, Mid Europa Partners, Revetas, Innova, Abris Capital, CEE Private Equity sau Highlander Partners arată că aceștia se așteaptă ca mediul de business românesc să crească în viitor și că încă există potențial de dezvoltare. Cu siguranță rămânem atractivi pentru astfel de investitori”, a adăugat Radu Dumitrescu.

„În România, activitatea de private equity s-a extins în ultimii ani, ajungând la aproximativ 30% din piața de fuziuni și achiziții, și a rămas la un nivel robust în prima jumătate a anului 2019. Am asistat la noi intrări pe piața locală, cum este exemplul Blackstone, iar jucătorii care erau deja activi în țara noastră au continuat să își consolideze portofoliile și să achiziționeze companii promițătoare. În cea de-a doua jumătate a anului, ne așteptăm ca piața tranzacțiilor în care sunt implicate fonduri de capital privat să rămână activă”, a declarat Ioana Filipescu Stamboli, Partener Consultanță în Fuziuni și Achiziții, Deloitte România.

Studiul Deloitte Central Europe Private Equity Confidence Survey, realizat bianual încă din anul 2003, reflectă evoluţia pieţei de private equity. Cea mai recentă ediție este disponibilă aici.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor 286.000 de profesioniști ai săi.

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații SCA, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.500 de profesioniști.

 

Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.

© 2019. Pentru informații, contactați Deloitte România

 

Continue Reading

Trending