Connect with us

Studiu

95% dintre consumatori generației Y sunt reticenți în a avea o experiență la cumpărături asistată de roboți

Published

on

Potrivit unui nou studiu realizat de Oracle NetSuite în parteneriat cu Wakefield Research și The Retail Doctor, o firmă de consultanță în retail creată de consultantul și expertul în afaceri, Bob Phibbs, oamenii nu doresc să vorbească cu roboții în timp ce fac cumpărături în magazinele fizice sau online.

Studiul realizat la nivel global a intervievat 1200 de consumatori și 400 de directori de retail din SUA, Marea Britanie și Australia și demonstrează că există o diferență uriașă între cerințele cumpărătorilor și ce oferă retailerii, în ceea ce privește experiența de shopping în sine, comunicarea în social media, personalizarea și utilizarea tehnologiilor avansate precum chatbot-urile, inteligența artificială (AI) și realitatea virtuală (VR).

 

„Aceste concluzii indică o nevoie clară și urgentă pentru un serviciu mai bun pentru clienti “, a declarat Bob Phibbs, CEO, The Retail Doctor. “Nici un retailer nu-și dorește ca potențialli săi clienții să fie confuzi sau anxiosi, dar mai mult de jumătate dintre respondenții acestui studiu au răspuns că simt acest lucru în timp ce fac cumpărături. Clienții se simt încrezători atunci când dezvoltă o legătură emoțională cu brandul și acest lucru se întâmplă când retailerii promovează interacțiunile pozitive și utile în magazine prin intermediul vânzătorilor. Contrar credinței populare, generația Y (n.a. milenariștii) își dorește ca angajații magazinelor să îi ajute. Cu aproape fiecare respondent care raportează că apreciază magazinele fizice, retailerii au oportunitatea să-și țină clienții aproape prin intermediul fiecărei interacțiuni din magazine.” a concluzionat Bob Phibbs.

 

Atenție la decalaje: retailerii și consumatorii au realități complet diferite

 

În ciuda investițiilor semnificative în îmbunătățirea experienței clienților în mediul online și în magazinele fizice, comercianții nu sunt capabili să țină pasul cu așteptările clienților aflate în continuă schimbare, ceea ce creează un decalaj imens:

 

  • 73% dintre directorii de retail consideră că mediul de cumpărături din magazine a devenit mult mai atractiv comparativ cu ultimii 5 ani. Însă, doar 45% dintre respondenții studiului sunt de acord cu această declarație, 19% declarând că magazinele fizice au devenit mai neinteresante.
  • 80% dintre directorii de retail consider că dacă oamenii de vânzări din magazine ar interacționa mai mult cu potențialii clienți care le trec pragul magazinului, aceștia din urmă s-ar simți mult mai bine primiți și ar avea o experiență la cumpărături mult mai bună. Mai puțin de 46% dintre respondenți sunt de acord cu acestă declarație și 28% dintre aceștia consideră că nu există ceva mai agasant decât un asistent de vânzări exagerat de serviabil.
  • 79% dintre directorii de retail consideră că chatbot-urile reușesc să satisfacă nevoile clienților. Două treimi dintre respondenții care au răspuns studiului (66%) nu sunt de acord cu această afirmație, aceștia afirmând că chatbot-urile înrăutățesc experiența la cumpărături decât să o ușureze.
  • Aproape toți (98%) directorii de retail care au răspuns studiului consideră că a interacționa și a răspunde solicitărilor venite prin intermediul rețelelor sociale ajută la construirea unei relații mai solide cu potențialii clienți. Doar 12% dintre consumatorii care au răspuns studiului consideră că relația lor cu brandul prin intermediul rețelele sociale are un impact semnificativ cu privire la modul în care aceștia percep și se raportează la brand.

 

Personalizarea este o dovadă a unei probleme

 

În ciuda faptului că aproape jumătate din totalul consumatorilor care au răspuns studiului (42%) și aproape două treimi dintre respondenții care aparțin generației Y (63%) au observat că vor plăti mai mult pentru o experiență la cumpărături mai bună și personalizată, doar 11% dintre directorii din retail cred că personalul lor dispune de instrumentele și informațiile necesare livrării unei experiențe personalizate acestora.

Diferența dintre cererea consumatorilor de îmbunătățire a serviciilor personalizate și capacitatea companiilor de retail de a livra este dăunătoare experienței clienților.

 

  • 80% dintre consumatori simt că atât în ​​magazin, cât și online nu au parte de o experiență personalizată la cumpărături.
  • Mai mult de jumătate (58%) dintre consumatori nu se simt confortabil cu modul în care magazinele folosesc tehnologia pentru a îmbunătăți experiența personalizată la cumpărături și aproape jumătate (45%) au reacții negative atunci când primesc oferte personalizate online.
  • Majoritatea consumatorilor (53%) au reacționat negativ ultima dată când au vizitat un magazin; doar 39% se simt inspirați și încrezători în magazinele de astăzi.

 

Noile tehnologii nu reprezintă soluții miraculoase

 

În timp ce retailerii sunt conștienți de faptul că nu dispun de instrumentele și informațiile necesare pentru a răspunde așteptărilor clienților în continuă schimbare, studiul a constatat că tehnologiile noi cum ar fi AI și VR, nu reprezintă soluțiile la astfel de provocări.

 

  • Aproape 90% dintre directorii companiilor de retail intervievați nu sunt siguri că utilizarea tehnologiilor avansate pentru personalizarea experienței la cumpărături se ridică la nivelul așteptărilor și a nevoilor consumatorilor.
  • 79% dintre directorii din industria de retail consideră că folosirea AI și VR în magazine va crește vânzările; doar 14% dintre consumatori consideră că acest gen de tehnologii vor avea un impact semnificativ asupra deciziilor lor de cumpărare.
  • Aproape toți directorii de retail (98%) consideră că AI și VR vor crește traficul în magazinele fizice; 48% dintre consumatori nu cred că VR sau AI ar avea vreun impact asupra probabilității de a intra într-un magazin.


Un viitor simplu și optimizat

În ciuda popularității cumpărăturilor online, magazinele fizice nu vor dispărea prea curând. Atâta timp cât comercianții oferă o experiență ușoară și fără probleme, consumatorii vor continua să-și facă cumpărăturile în magazinele fizice.

 

  • Aproape toți (97%) respondenții studiului sunt de acord că este nevoie să intre într-un magazin fizic pentru a cumpăra articole, iar majoritatea (70%) consideră că cele mai atractive magazine sunt acelea care care simplifică și optimizează experiența la cumpărături.
  • Cele mai importante caracteristici care atrag consumatorii către magazinele fizice sunt: opțiuni compatibile cu cele din online (36%), o amenajare a magazinului mai simplă (35%), existența comenzilor pe un dispozitiv mobil (29%) și chioșcurile din magazine care permit consumatorilor să comande produse disponibile in depozite dar nu și în magazinele fizice (23%).
  • Dintre inovațiile tehnologice pe care consumatorii doresc să le utilizeze atunci când fac cumpărături în magazin sau online sunt casele de marcat cu autoservire(38%), “try-on VR” sau probarea produselor în realitatea virtuală (23%) și plățile mobile (15%). Doar 5% dintre respondenți au selectat chatbot-urile și roboții dezvoltați prin programele de învățare automatată ca tehnologii pe care și le doresc să le utilizeze cel mai mult.

“Nu doar așteptările consumatorilor se schimbă rapid, ci și modul în care așteptările variază de la o persoană la alta și de la un moment la altul diferă extrem de mult. Comercianților le devine aproape imposibil să țină pasul cu acest lucru”, a declarat Matthew Rhodus, director de retail, Oracle NetSuite. “Rezultatele acestui sondaj arată că, în timp ce industria de retail este adesea considerată a fi în prim-planul inovării experienței consumatorilor, există încă un drum lung de parcurs pentru a satisface așteptările cumpărătorului. Ceea ce ne indică că există o oportunitate extraordinară pentru comercianți de a-și îmbunătăți relația cu proprii consumatori.”

 

Pentru a afla mai multe despre concluziile NetSuite referitoare la concluziile raportului, vă rugăm să vizitați blogul Netsuite.

 

Metodologie

Pentru acest sondaj, au fost chestionați 1200 de consumatori și 400 de directori de vânzări din retail cu privire la percepția mediului general de vânzare cu amănuntul, la experiența din magazine și experiențele la cumpărături online și aplicarea tehnologiilor avansate în experiența de cumpărături. Atât retailerii, cât și consumatorii chestionați au provenit de pe trei piețe globale: SUA, Marea Britanie și Australia. Directori de vânzări care au răspuns chestionarului au reprezentat organizații care au înregistrat vânzări anuale cuprinse între USD10 milioane și USD 100 milioane.

Studiu

Salary Survey: Industria de publicitate a majorat salariile nete cu 3% în 2019, comparativ cu anul anterior

Published

on

Industria de publicitate din România este în creștere, iar asta se reflectă și în salariile nete ale angajaților din acest sector, care au crescut în medie cu 3% în 2019, comparativ cu 2018, potrivit studiului bienal Salary Survey realizat de PwC România pentru Uniunea Agențiilor de Publicitate din România (UAPR).

Piața de publicitate din România este în creștere, cu un plus de 10% anul trecut, față de 2018, potrivit Media Fact Book 2019. Totuși, valoarea netă în euro a investițiilor in publicitate corespunzătoare anului 2018 nu a atins încă nivelul record atins în 2008, acest moment fiind estimate de jucătorii din industrie abia în 2021.

”Industria de publicitate a fost unul dintre cele mai afectate sectoare de criza financiară și se află încă în faza de recuperare  a nivelului din 2008. Astfel, creșterile salariale, chiar dacă sunt sub nivelul celor înregistrate la nivelul întregii economii, sunt un indicator foarte important ca această industrie crește și își păstrează atractivitatea”, a arătat Oana Munteanu, Senior Manager PwC România.

 

Pe departamente, cel de media a beneficiat de cea mai mare majorare salarială, de 5,6%, urmat de cel de creație, de 4%, și cele de digital, de 2,5%.

În ceea ce priveste remunerarea pe criterii de gen, industria de publicitate se bucură de una dintre cele mai echilibrate balanțe, neexistând practic diferențe de remunerare în majoritatea ariilor industriei. Printre putinele excepții de la acest echilibru al veniturilor se numără pozițiile de management, unde studiul relevă o diferență pozitiva de aproximativ 5% în favoarea managerilor femei.

Salary Survey este un studiu care urmăreste evoluția remunerațiilor de pe piața locală de publicitate, fiind realizat de UAPR o dată la doi ani, în colaborare cu PwC Romania.

”Industria de publicitate din Romania evoluează în complexitate, iar UAPR continuă dezvoltarea acestui studiu pentru a păstra o imagine clară asupra nivelului salariilor din publicitate atât comparativ cu alte domenii ale industriei, cât și față de creșterile la nivel de economie. Dorim să ne păstrăm atractivitatea ca industrie pentru tânăra generație de talente și să continuăm să oferim oportunități e dezvoltare de cariere atât la nivel de realizări (campanii, premii sau alte reușite), dar și la nivel de salarizare”, a declarat Stefan Iordache, Presedintele UAPR.

Studiul își propune să ofere o imagine clară și transparentă a nivelurilor salariale a tuturor pozitiilor importante din industria de publicitate: de la Director General la cele mai mici poziții din toate departamente și specializările agențiilor.

Pentru mai multe informatii despre studiu ori pentru a participa, va rugam sa ne contactati la office@uapr.ro.

 

Despre PwC

 

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 276.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

 

PwC se referă la rețeaua de firme PwC și/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică. © 2019 PwC. Toate drepturile rezervate.

 

Continue Reading

Studiu

Puterea de cumpărare a românilor a crescut în 2018, dar odată cu ea și polarizarea regională

Published

on

Studiu GfK realizat în 42 de țări europene

GfK a realizat studiul anual privind puterea de cumpărare în Europa pentru 2018. Rezultatele sunt prezentate grafic sub forma unui “heat map”, unde culorile bluemarin și albastru reprezintă zonele cu cea mai slabă putere de cumpărare la nivel național, iar portocaliu și roșu regiunile care stau cel mai bine la acest capitol.

La nivelul întregii țări, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18% în 2018, ajungând la 5.083 euro, de la 4.556 euro în 2017 și 4.181 euro în 2016.

Județele Botoșani, Vaslui, Călărași și Giurgiu reprezintă polii extremi, cu cea mai mică putere de cumpărare. Urmează în clasament Suceava, Neamț, Vrancea, Buzău, Ialomița, Teleorman, Olt și Mehedinți la mică distanță de primele. Grupul județelor cu putere de cumpărare sub media națională este completat de Satu-Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iași, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraș-Severin, Gorj, Sălaj, Mureș.

Județele situate aproape de nivelul mediei pe țară din punctul de vedere al puterii de cumpărare sunt acelea care includ orașe aflate în competiția dezvoltării: Prahova, Argeș, Constanța, Alba și Arad. Aici se prefigurează creșteri economice notabile, ele servind drept sateliți ai marilor centre economice și beneficiază de investițiile jucătorilor care își reamplasează activitățile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, Timișoara, Brașov). Tot aceste orașe ocupă locuri de top la absorbția fondurilor europe și la dezvoltarea infrastructurii. Arad și-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de transport cu rețeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia este lider național absolut în rândul orașelor inteligente din țară, cu cele mai multe proiecte smart city implementate.

Grupul județelor cu putere de cumpărare peste medie debutează cu Brașov și Sibiu,”stelele” pe harta dezvoltării economice a țării și motoarele zonei centrale a României. De mai mulți ani aici se configurează o nouă zonă industrială a țării care atrage masiv investiții.

Brașov s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piață, în principal pe imobiliare și Business Service, datorită numărului de oameni cu deprinderi tehnice şi abilităţi lingvistice, a poziţionării geografice centrale, a costurilor mai scăzute faţă de alte locaţii şi a condiţiilor foarte bune de trai. Totodată, județul deține cele mai multe parcuri industriale din țară (10), după Prahova (15) și Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive și retail a generat și un boom al construcțiilor rezidențiale. Astfel, în 2017 s-a finalizat cel mai mare număr de locuințe în ansambluri rezidențiale din istoria postdecembristă a Brașovului.

Sibiu, la rândul său, a devenit un magnet pentru investitorii care vin în România, fiind atractiv pentru industria auto și IT. Cel mai mare angajator industrial din județ și gigantul în industria auto – Continental – și-a extins investiția în 2018, urmat de alți jucători mari (Kika Automatizare) care își transferă activitățile în această regiune.

București, Cluj, Timiș și Ilfov, polii dezvoltării României

Cluj, Timiș și Ilfov, în frunte cu Bucureștiul sunt polii tradiționali de dezvoltare ai țării (cu roșu) unde puterea de cumpărare e cu cel puțin 20% peste media pe țară. Aceste zone își mențin stabile ritmurile de dezvoltare și au calitatea de ”difuzori” de investiții pentru zonele din proximitate, aducându-le corecții pozitive.

În general, motivele pentru care se dezvoltă orașele în afară de București țin de forța de muncă ieftină și educată. Industriile care au găsit cele mai bune oportunități în astfel de orașe sunt industria componentelor auto, IT și Business Service. Un alt factor important este infrastructura de transport.

Se estimează că Sibiu, Brașov, Arad, Constanța si Alba Iulia sunt orașele care în curând vor cunoaște o dezvoltare mai mare decât Bucureștiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar și centre universitare care să formeze piața forței de muncă. Nu în ultimul rând, un alt factor care schimbă harta dezvoltării locale este dinamica costurilor – zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului care are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spații industriale din țară[1]), iar asta îi determină să se orienteze spre zonele mai puțin explorate ale țării.

De asemenea, competiția regională se intensifică odată cu disponibilitatea fondurilor europene. În acest sens, unele județe au adoptat strategii și alianțe pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-și dezvolta infrastructura, cum este cazul ”Alianței Vestului” – o alianță între patru județe – Cluj, Timiș, Arad și Oradea – menită să impulsioneze atragerea finanțărilor pentru dezvoltarea regională.

Despre studiu

Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de șomaj și alocații pentru copii, după scăderea taxelor și a contribuțiilor sociale. Populaţia îşi foloseşte puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentaţie, întreținere, servicii, vacanţe, asigurări, pensii private şi achiziţii din retail.

Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu din 2018 pentru monedele naționale în cauză (așa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană).

Despre GfK

GfK conectează datele şi ştiinţa. Soluţiile inovatoare de cercetare oferă răspunsuri la întrebări esențiale de business din jurul consumatorilor, pieţelor, brandurilor şi media, acum şi în viitor. Ca un partener de cercetare şi analiză, GfK promite clienților săi din toată lumea „creştere prin cunoaștere”.

 

Continue Reading

Studiu

Studiu Deloitte: Tot mai multe fonduri de capital privat din Europa Centrală se concentrează pe managementul portofoliului

Published

on

Pe fondul incertitudinii legate de viitor, numeroase fonduri de capital privat din Europa Centrală se orientează tot mai mult către managementul portofoliului, conform celui mai recent studiu Deloitte Central Europe Private Equity (PE) Confidence Survey.

Rezultatele acestuia arată că 32% din profesioniștii în domeniul tranzacțiilor – aceasta fiind cea mai mare pondere din anul 2015 până în prezent – se așteaptă ca activitatea lor să se concentreze asupra managementului portofoliului. În acest context, firmele de private equity își regândesc planurile de investiții pentru tranzacțiile promițătoare pe care le întrevăd.

Majoritatea respondenților (68%) se așteaptă ca tranzacțiile să rămână la aceleași valori, iar 70% dintre ei se așteaptă ca volumul pieței să stagneze. În ceea ce privește climatul economic, trei sferturi din respondenți sunt de părere că acesta va rămâne la fel, 17% întrevăd o înrăutățire, iar 8%, o îmbunătățire, rezultate ce arată mai mult optimism decât ediția anterioară a studiului.

Prețurile în creștere, în ciuda climatului economic tot mai incert, explică activitatea mai redusă în rândul fondurilor de capital privat din Europa Centrală, arată studiul. În comparație cu vârful de activitate din 2017, când au avut loc numeroase ieșiri ale firmelor de private equity de pe anumite piețe, precum și atrageri de fonduri, piața de PE pare să revină la un echilibru în Europa Centrală, cu un flux constant de tranzacții ce vizează companii de talie medie, care susțin business-urile în creștere din regiune, subliniază studiul.

Pe de altă parte, raportul menționează o creștere a numărului de ieșiri de pe anumite piețe, tendință ce poate fi explicată de faptul că perioadele în care prețurile de cumpărare sunt mari tind să fie potrivite pentru a vinde, iar numeroase firme de PE vând către corporații locale și internaționale. Asemenea situații au fost raportate în țări precum Serbia sau Polonia. „România este mai echilibrată în acest sens, deși am remarcat câteva ieșiri importante – Oresa a vândut Deutek și Somaco, Abris Capital a vândut Urgent Cargus, Enterprise Investors a vândut Profi. În următoarea perioadă ne așteptăm și la alte vânzări, având în vedere ciclurile de investiție începute în urmă cu patru-cinci ani și care acum ajung la maturitate”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Servicii Suport în Tranzacții, Deloitte România.

Studiul Deloitte Central Europe Private Equity Confidence Survey mai indică și faptul că fondurile din regiune sunt în continuare interesate să achiziționeze și să-și consolideze business-ul, având în vedere faptul că, deși avansul PIB-ului în Europa Centrală este în ușoară scădere, acesta este cel mai mare de pe continent, iar rata șomajului este foarte scăzută. În plus, prețurile mari de achiziție fac ca investitorii să fie dispuși să investească numai în cele mai bune oportunități, dat fiind că în această perioadă creșterea organică a unui business presupune costuri mari, explică studiul.

„Țara noastră a devenit treptat foarte interesantă pentru fondurile de private equity, mulți jucători de talie medie și mare își deschid birouri în București – Highlander în 2018, Mid Europa Partners în 2019 – și, pentru prima dată, jucătorii locali reușesc să atragă fonduri pentru a investi în IMM-uri românești – Morphosis Capital, Black Sea Fund, Early Game Ventures, ROCA, Gap Minder etc. Cele mai recente tranzacții anunțate de jucători precum Blackstone, Mid Europa Partners, Revetas, Innova, Abris Capital, CEE Private Equity sau Highlander Partners arată că aceștia se așteaptă ca mediul de business românesc să crească în viitor și că încă există potențial de dezvoltare. Cu siguranță rămânem atractivi pentru astfel de investitori”, a adăugat Radu Dumitrescu.

„În România, activitatea de private equity s-a extins în ultimii ani, ajungând la aproximativ 30% din piața de fuziuni și achiziții, și a rămas la un nivel robust în prima jumătate a anului 2019. Am asistat la noi intrări pe piața locală, cum este exemplul Blackstone, iar jucătorii care erau deja activi în țara noastră au continuat să își consolideze portofoliile și să achiziționeze companii promițătoare. În cea de-a doua jumătate a anului, ne așteptăm ca piața tranzacțiilor în care sunt implicate fonduri de capital privat să rămână activă”, a declarat Ioana Filipescu Stamboli, Partener Consultanță în Fuziuni și Achiziții, Deloitte România.

Studiul Deloitte Central Europe Private Equity Confidence Survey, realizat bianual încă din anul 2003, reflectă evoluţia pieţei de private equity. Cea mai recentă ediție este disponibilă aici.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor 286.000 de profesioniști ai săi.

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații SCA, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.500 de profesioniști.

 

Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.

© 2019. Pentru informații, contactați Deloitte România

 

Continue Reading

Trending