Connect with us

Studiu

55% dintre antreprenorii sociali din România sunt limitați de lipsa oportunităților de finanțare

Published

on

  • A doua cea mai mare provocare a inovatorilor sociali din România este lipsa unui cadru legislativ favorabil (31% din antreprenori), iar 20% văd ca obstacol principal lipsa de cunoștințe și experiență în măsurarea impactului social.
  • Cu toate acestea, antreprenorii sociali sunt optimiști, creativi și conștienți de nevoia de a inova.
  • În 2018, Ashoka va selecta primii Fellows din România. Aceștia vor primi vizibilitate globală, consultanță de business și scalare a impactului toată viața, dar și susținere financiară în primii 3 ani.

 

Ashoka Romania a lansat rezultatele Raportului Național despre Antreprenoriatul Social, realizat în parteneriat cu Red Bull Amaphiko. Acesta prezintă perspectivele a 40 dintre cei mai influenți inovatori sociali din țară.

„Antreprenorii sociali sunt persoane care găsesc soluții inovatoare la cele mai mari provocări ale societății: sociale, culturale, economice sau de mediu. În România, domeniul este la început de drum, iar practicienii se confruntă des cu bariere precum ambiguitățile sistemului legislativ sau lipsa resurselor financiare. Studiul nostru demonstrează faptul că acest context dificil nu îi descurajează, ba mai mult, îi motivează pe antreprenorii sociali să fie energici și creativi, să caute pe cont propriu soluții și resurse, să depășească barierele care le apar în cale. Antreprenoriatul social constituie o zonă cu potențial enorm încă nevalorificat, iar noi, Ashoka România, ne bucurăm să îi sprijinim pe acești antreprenori să aducă schimbarea de care țara noastră are nevoie.” Corina Murafa, Country Director, Ashoka Romania.

Rezultatele studiului

 

Cum sunt antreprenorii sociali din România?

  • Entuziasmați de posibilitatea de a experimenta;
  • Pun accent puternic pe cercetare și testare;
  • Conștientizează faptul că schimbarea pe care o generează este una cu impact pe termen lung și rezultate vizibile în viitorul îndepărtat;
  • Solidari și deschiși la schimburi de experiență, în ciuda faptului că au experiențe diferite;
  • Frustrați de cadrul legislativ existent, considerat ineficient sau chiar restrictiv (lipsesc prevederi importante), de lipsa susținerii din partea statului (financiar, legislativ), de agendele restrictive ale unor finanțatori, dar și de provocarea finanțărilor europene, percepute ca fiind folosite greșit, lipsite de coerență sau continuitate.

 

Antreprenoriatul social într-un domeniu precum implicarea civică este un carusel din care te dai jos amețit, dar și plin de entuziasm. Cea mai mare provocare, dincolo de a găsi resursele financiare necesare, este aceea de a găsi echilibrul just între a acționa în regim de Breaking news ca un pompier și a lucra pe programe așezate. Ne hrănim însă entuziasmul din reacțiile tinerilor la proiectele de educație civică și din numărul tot mai mare de cetățeni care au chef de implicare.Elena Calistru, Co-Fondator Funky Citizens

 

Cum arată ecosistemul antreprenoriatului social în România?

  • Antreprenoriatul social din România este în stadiu incipient, declară majoritatea respondenților. Adesea, e descris ca fiind ambiguu sau chiar vulnerabil, parțial datorită lipsei cadrului legal;
  • Se bucură de foarte mult potențial nevalorificat – o mare diversitate de idei, provocări, cauze ale problemelor sociale;
  • Fragmentat datorită lipsei rețelelor funcționale între inițiative și a izolării acestora. În prezent, nu există rețele puternice care să promoveze inovația socială;
  • Din punct de vedere geografic, Bucureștiul e perceput ca fiind zona cea mai dezvoltată, cu potențialul cel mai mare din România. Este urmat de marile centre urbane: Cluj, Iași, Timișoara. Zonele rurale sunt mult mai puțin dezvoltate, dar și ofertante pentru dezvoltarea de afaceri sociale, datorită lipsei infrastructurii;
  • Zonele de nord-vest, vest și centru ale României sunt semnificativ mai dezvoltate decât restul țării.

Pentru realizarea studiului, Ashoka a derulat interviuri de profunzime cu 40 de antreprenori sociali, în perioada aprilie-iunie 2017. Dintre antreprenorii intervievați, 22 sunt femei iar 18 bărbați, și sunt activi în domeniul educației (6), mediului (5), sănătății (3), civic (6), transversal (6), industriilor creative (2), activării urbane (2), întreprinderilor sociale (6) și altele (3). Multe din persoanele intervievate sunt implicate în mai multe activități, fie în același domeniu, fie în altele.

 

Harta Inovatorilor Sociali

Ashoka a finalizat anul trecut Harta Inovatorilor Sociali din România, ce cuprinde principalii 932 de inovatori din domeniu. Harta trasează modul în care relaționează antreprenorii din diverse domenii sociale și ne ajută să înțelegem mediul în care activează.

Mediul antreprenoriatului social din România este compus din 53% femei și 47% bărbați, fiind singurul astfel de ecosistem din Europa în care femeile sunt mai numeroase decât bărbații.

17% din inovatori lucrează în domeniul incluziunii sociale, 17% în dezvoltare socio-economică, 16% în educație, 15% în implicare civică, 14% în domenii transversale și 7% în sănătate.

 

Studiu

Peste jumatate dintre romani cred ca George Enescu a avut cel mai mare impact pozitiv in muzica

Published

on

Peste jumătate dintre români consideră că George Enescu a avut cel mai mare impact pozitiv asupra muzicii românești din ultimii 100 de ani, arată un studiu realizat pentru postul de televiziune HISTORY. În plus, respondenții consideră că literatura este dominată de Mircea Eliade, în timp ce Henri Coandă este indicat ca având cea mai semnificativă contribuție în domeniul științei.

Astfel, conform studiului, topul personalităților din muzica românească a ultimilor 100 de ani este dominat de George Enescu (57,1%), urmat la o distanță considerabilă de Maria Tănase (14,7%) și trupa Phoenix (10,4%). Clasamentul personalităților cu impact pozitiv asupra muzicii este completat în mare măsură de artiști din zona de muzică ușoară: Tudor Gheorghe, Gică Petrescu și Ion Dolănescu, fiecare înregistrând între 3% şi 6% dintre voturi.

În ceea ce privește domeniul științei, 34,2% dintre români îl plasează pe Henri Coandă în topul personalităţilor cu cel mai mare impact pozitiv în ultimii 100 de ani, în timp ce aproximativ o cincime i-a indicat pe Ioan Cantacuzino (19,4%) și Ana Aslan (18,1%). Pe de altă parte, unul din 10 români nu a știut ce personalitate să indice, nume importante din știință, precum Emil Racoviță sau Nicolae Paulescu, obținând sub 9%.

De asemenea, conform participanților la studiu, clasamentul literaturii românești din ultimii 100 de ani este dominat de Mircea Eliade (28,7%), urmat de Marin Preda (23,5%), Liviu Rebreanu (16,9%) și Nichita Stănescu (10%).

Informaţiile sunt rezultatele unei cercetări realizate de HISTORY, în care românii au mai fost rugați să indice personalități istorice remarcabile, perioade istorice benefice pentru țară, precum și evenimente economice și politice cu impact pozitiv asupra populației. Astfel, aproape jumătate dintre aceștia consideră că perioada interbelică (1918-1938) a fost cea mai benefică din ultimii 100 de ani pentru România, în timp ce Regele Mihai, urmat de fostul dictator comunist Nicolae Ceaușescu, a fost indicat ca personalitatea cu cel mai mare impact pozitiv asupra românilor.

Studiul a fost realizat de către compania iSense Solutions pentru HISTORY România, pe un eșantion reprezentativ de 1.051 de respondenți, din mediul urban, cu vârsta cuprinsă între 16-65 de ani. Acesta a fost realizat cu ocazia aniversarii a 100 de ani de la Marea Unire.

Continue Reading

Studiu

7 din 10 romani si-au pierdut cel putin o data informatiile personale din telefon

Published

on

65,92% dintre români și-au pierdut cel puțin o dată contactele, informațiile esențiale sau pozele din telefon, arată datele colectate în urma unui chestionar realizat în mediul online de Huawei România, la care au răspuns peste 12.000 de internauți, în cadrul unei inițiative care urmărește să sporească gradul de conștientizare a importanței securizării datelor.

Peste jumătate (61%) din pierderile de informații au fost cauzate de posesorii telefoanelor sau de defectarea dispozitivelor. La polul opus, cel mai improbabil mod prin care aceste informații se pierd este în urma infectării telefonului cu un virus (4%). Chiar și așa, jumătate (50%) dintre cei care au răspuns chestionarului spun că și-au instalat un antivirus/ mobile security în telefon.

41% dintre cei care au completat chestionarul Huawei România au declarat că cel puțin o dată în viață și-au pierdut sau le-a fost furat telefonul, pierzând astfel accesul temporar sau permanent la datele personale. Sondajul arată că tinerii sub 25 de ani (generația Z) au șanse de aproape două ori mai mari (30,74%) să își piardă telefonul față de cineva care are peste 35 de ani (18,71%) (generația X).

Totuși, sondajul scoate la iveală că mulți români au învățat din experiențele neplăcute prin care au trecut și își protejează informațiile personale. 73,68% dintre cei chestionați au spus că fac backup pozelor, contactelor și datelor pe care le au în telefoane. Studiul arată că cei mai familiarizați cu acest proces sunt tinerii sub 25 de ani. 3 din 5 tineri (80,94%) au declarat că fac frecvent backup, față de 66,32% în cazul generației X. De asemenea, studiul arată că posesorii de flagship-uri (peste 3.000 de lei) sunt mai interesați să facă backup (85.31%), față de cei care au telefoane care costă sub 1.000 de lei (62,42%).

Când vine vorba de securizarea telefonului, trei sferturi (75%) dintre români aleg să limiteze accesul persoanelor străine la telefonul lor, cea mai populară metodă fiind cea pe bază de amprentă (54%). Restul metodelor de securitate folosite variază în funcție de vârsta posesorului: generația X preferă parolele (13,15%), generația Z PIN-ul format din 4 cifre (9,92%), în vreme ce millennials (26-34 de ani) aleg să își deblocheze telefonul cu ajutorul recunoașterii faciale (8,28%).

În ceea ce privește telefoanele pe care românii le preferă, datele arată că sunt de două ori mai multe șanse să vezi un telefon de ultimă generație în mână unui bărbat (10,8%), decât în mâna unei femei (5,57%). În plus, generația care apreciază cel mai mult flagship-urile sunt millennials – 12,26% dintre ei au un flagship, față de 7% cât au în medie generațiile X și Z.

Sondajul arată că 66% dintre români obișnuiesc să-și folosească telefonul personal în interes de serviciu. Dintre aceștia, un sfert (24,09%) nu folosesc nicio metodă de a limita accesul persoanelor necunoscute la telefonul lor, astfel că, în eventualitatea unui furt sau pierdere, dispozitivul poate deveni un risc de securitate pentru firma unde lucrează.

La chestionarul realizat online de Huawei Romania, în perioada 14-23 noiembrie, au răspuns  12.381 de persoane active pe rețelele sociale, posesoare de diferite branduri de telefoane.

Huawei, lider în tehnologie și al doilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume, oferă utilizatorilor săi soluții inovatoare, precise și rapide de securizare a datelor personale din telefoane. Noul flagship lansat toamna aceasta – Huawei Mate 20 Pro – vine echipat cu senzor de amprentă integrat în ecran și 3D Face Unlock cu Inteligență Artificială, care deblochează telefonul prin intermediul tehnologiei de analiză 3D în mai puțin de 0,6 secunde.

De asemenea, Huawei oferă utilizatorilor soluții dedicate de Backup & Securitate cum ar fi: Phone Clone pentru transferarea datelor atunci când îți schimbi telefonul cu unul nou, Backup & Restore prin HiSuite cu ajutorul unui PC sau direct din telefon, cu salvarea datelor pe card sau în rețea. Mai mult de atât, Huawei oferă acces gratuit în Huawei Cloud unde pot fi salvate automat date importante precum contactele, fotografiile, dar și alte fișierele utile. Informațiile din Huawei Mobile Cloud pot fi sincronizate automat pe toate smartphone-urile Huawei, astfel că este ușor și rapid ca utilizatorii să acceseze Contactele, Fotografiile, Calendarul, Wi-Fi și Notițele folosind Huawei ID.

Continue Reading

Studiu

Studiu HISTORY – Regele Mihai si Ceausescu, in topul personalitatilor preferate de romani

Published

on

Aproape jumătate dintre români consideră că perioada interbelică (1918-1938) a fost cea mai benefică din ultimii 100 de ani pentru România, arată un studiu realizat pentru postul de televiziune HISTORY.  În ceea ce priveşte personalitatea cu cel mai mare impact pozitiv asupra românilor în ultimii 100 de ani, cei mai mulţi respondenţi l-au indicat pe pe Regele Mihai, urmat de fostul dictator comunist Nicolae Ceaușescu.

Astfel, potrivit participanților la studiu, cele mai benefice perioade din istoria României sunt perioada interbelică (42% dintre respondeţi) şi cea comunistă din 1968 și până la Revoluția din decembrie 1989 (18,2%). Doar 11,6% dintre români consideră perioada 2007 și până în prezent ca fiind cea mai benefică, iar procentul este şi mai mic pentru perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană, 1989-2007 (7,8%).

Studiul arată puterea miturilor istorice și efectele selective ale memoriei sociale. Recenta moarte a Regelui Mihai de România probabil ca l-a propulsat pe acesta în fruntea clasamentului. În plus, largă convergentă a politicienilor și analiștilor spre imaginea acestuia ca simbol al neamului face deloc surprinzătoare alegerea respondenților. Mitul perioadei interbelice, a vârstei de aur a României, persistă și el, ajutat de faptul că niciunul dintre respondenți nu a trăit în acea perioadă, iar istoria populară este încă departe de a fi demontată sau modulată de istoria academică. Paradoxal, cele mai pozitive evenimente din ultimii 100 de ani sunt cele mai recente, deși perioadele mai mult sau mai puțin îndepărtate sunt considerate a fi cele mai bune din istorie. Este mai ușor să uiți problemele trecutului și să îți amintești doar de glorii reale sau imaginare în timp ce momentele recente sunt încă proaspete în memorie, atât cu valențele pozitive cât și cu cele negative. Un ultim paradox: comunismul nu a fost bun, dar un respondent din cinci îl nominalizează pe Ceaușescu ca figura pozitivă remarcantă a ultimului secol. Să fi fost oare comunismul o idee proastă, dar aplicată bine de naționalismul socialist al dictatorului care a condus România timp de un sfert de secol?”, comentează antropologul Radu Umbreș.

În clasamentul personalităților care au avut un impact pozitiv asupra vieții românilor din 1918 până în prezent, Regele Mihai este indicat într-o proporţie covârşitoare (41,7%), însă este urmat de Nicolae Ceaușescu, cu peste o cincime dintre voturi (21%). În timp ce alte personalităţi au întrunit mai puţin de 10% dintre voturi (Iuliu Maniu – 9,7%, Corneliu Coposu – 5,1%, Gheorghe Gheorghiu Dej – 3,4%, Ion Iliescu – 1.8%), peste 11% dintre români au preferat să nu nominalizeze o anumită persoană.

În anul Centenarului, 41,9% dintre români consideră Marea Unire ca fiind evenimentul istoric din ultimii 100 de ani cu cel mai mare impact pozitiv asupra ţării. Un număr similar de respondenţi indică, însă, alte două evenimente – Revoluția din decembrie 1989 (22,8%) și Aderarea la UE (20,4%).  Doar 3,8% dintre români cred că instaurarea comunismului a avut un efect benefic asupra ţării.

Pe de altă parte, peste o cincime (21,3%) dintre români sunt de părere că migrația în UE este evenimentul economic din ultimii 100 de ani cu cel mai mare impact pozitiv asupra societății românești. Pe următoarele două locuri se situează restituirea pământului colectivizat și a proprietăților expropriate (18,3%) și privatizarea și tranziția la economia de piață (17,1%). În acelaşi timp, un procent semnificativ (14,5%) consideră industrializarea în socialism ca fiind evenimentul economic cel mai benefic din ultimii 100 de ani.

Studiul a fost realizat de către compania iSense Solutions pentru HISTORY România, pe un eșantion reprezentativ de 1.051 de respondenți, din mediul urban, cu vârsta cuprinsă între 16-65 de ani. Prin acesta, postul de televiziune sărbătorește 100 de ani de la Marea Unire.

Continue Reading

Trending