Connect with us

Studiu

10 cele mai frecvente greșeli în atreprenoriat

Published

on

„În antreprenoriat greșești, asta e sigur!”, spune Cristian Onețiu, unul dintre cei mai apreciați și influenți tineri antreprenori din România, business mentor și autor. Cum să eviți însă cele mai frecvente greșeli astfel încât să salvezi timp și bani?

Iată care este topul celor 10 cele mai întâlnire erori în antreprenoriat, spuse din experiența proprie a unui om de business care s-a confruntat cu ele:

  1. Sumă de bani insuficientă. Mulți antreprenori pornesc la drum cu o sumă de investiție insuficientă și nu își fac niciun fel de socoteală. „Pur și simplu se aruncă”, spune Onețiu.
  2. Nu există un plan de afaceri. „Ce vrem să facem? Cum vrem să facem? Cine este clientul nostru? Câți bani ne trebuie?” sunt întrebări elementare pe care orice antreprenor aflat la început de drum ar trebui să le aibă.
  3. Nu-și construiesc bine procesul de vânzare. „Antreprenorii nu au timp de vânzări, ei trebuie să facă altceva. Dacă nu își construiesc bine pașii vânzării și nu au suficienți oameni care să facă asta nu merge treaba. Dacă nu ai vânzări într-o firmă, în 3 luni, 6 luni o iei razna și într-un an de zile sigur închizi”, spune Cristian Onețiu.
  4. Estimări nerealiste. În primele luni de după deschidere, antreprenorii trebuie să fie pregătiți să susțină activitatea, pentru că banii nu vin atât de repede.
  5. Nu se concentrează pe calitatea produsului si a serviciilor. „S-au schimbat vremurile, avem niște clienți foarte educați, foarte răsfățați de alții. Dacă nu suntem buni, cumpără de la alții”, subliniază cunoscutul business mentor.
  6. Subestimează puterea marketingului. Mulți antreprenor se bazează pe promovarea „din gură in gură” și nu acordă importanță marketingului bine făcut.
  7. Nu își cunosc competitiorii. „M-am întânit cu zeci de antreprenori pe care îi întrebi cine mai face treaba asta? și spun nimeni”, spune Onețiu despre raportarea nerealistă a unor antreprenori la piața din care fac parte.
  8. Insuficient informați despre legislație. „Îți faci alertă pe Google despre tot ce te interesează și poate să îți afecteze afacerea” este sfatul lui Onețiu pentru antreprenorii care trebuie să învețe să se protejeze și să nu semneze orice hârtii.
  9. Angajează oameni nepotriviți. „Poate trebuia să fie asta prima”, spune Cristian Onețiu zâmbind. „Oamenii nepotriviți în afacere îți omoară afacerea.”
  10. Nu calculează bine prețul de vânzare. Este o greșeală care poate duce la închiderea firmei și, deși sună suprinzător, există antreprenori care la fiecare vânzare pierd de fapt bani pentru că nu au calcule interne corecte.

Cristian Onețiu a dedicat acestui subiect și un vlog, care poate fi urmărit pe canalul său de YouTube – https://www.youtube.com/channel/UCPk0XqR_R4DEIhsjBKaqJnw .

Numit unul dintre antreprenorii care inspiră cel mai mult, într-un top în care înaintea sa mai apar doar Elon Musk, Jeff Bezos, Steve Jobs și Bill Gates, Cristian Onețiu are o vastă experiență în antreprenoriat și business mentorship. Cei 15 ani de activitate intensă în antreprenoriat i-au adus o experiență pe care acum o împarte cu toți cei interesați de o practică sănătoasă a business-ului, atât în coferințele pe care le susține, cât și pe online în vloguri utile și interesante și în colaborarea directă cu companii care au nevoie de scale up.

Co-fondator al celei mai mari companii româneşti din industria de vânzări directe, cu peste 40.000 de distribuitori și peste 50 de milioane de euro cifra de afaceri din 2005 până în prezent, Life Care, Cristian Onețiu este speaker la evenimente de business și la evenimentele speciale corporate, business mentor și autor de cărți pe subiecte din domeniu, dar și business vlogger.

Studiu

Salary Survey: Industria de publicitate a majorat salariile nete cu 3% în 2019, comparativ cu anul anterior

Published

on

Industria de publicitate din România este în creștere, iar asta se reflectă și în salariile nete ale angajaților din acest sector, care au crescut în medie cu 3% în 2019, comparativ cu 2018, potrivit studiului bienal Salary Survey realizat de PwC România pentru Uniunea Agențiilor de Publicitate din România (UAPR).

Piața de publicitate din România este în creștere, cu un plus de 10% anul trecut, față de 2018, potrivit Media Fact Book 2019. Totuși, valoarea netă în euro a investițiilor in publicitate corespunzătoare anului 2018 nu a atins încă nivelul record atins în 2008, acest moment fiind estimate de jucătorii din industrie abia în 2021.

”Industria de publicitate a fost unul dintre cele mai afectate sectoare de criza financiară și se află încă în faza de recuperare  a nivelului din 2008. Astfel, creșterile salariale, chiar dacă sunt sub nivelul celor înregistrate la nivelul întregii economii, sunt un indicator foarte important ca această industrie crește și își păstrează atractivitatea”, a arătat Oana Munteanu, Senior Manager PwC România.

 

Pe departamente, cel de media a beneficiat de cea mai mare majorare salarială, de 5,6%, urmat de cel de creație, de 4%, și cele de digital, de 2,5%.

În ceea ce priveste remunerarea pe criterii de gen, industria de publicitate se bucură de una dintre cele mai echilibrate balanțe, neexistând practic diferențe de remunerare în majoritatea ariilor industriei. Printre putinele excepții de la acest echilibru al veniturilor se numără pozițiile de management, unde studiul relevă o diferență pozitiva de aproximativ 5% în favoarea managerilor femei.

Salary Survey este un studiu care urmăreste evoluția remunerațiilor de pe piața locală de publicitate, fiind realizat de UAPR o dată la doi ani, în colaborare cu PwC Romania.

”Industria de publicitate din Romania evoluează în complexitate, iar UAPR continuă dezvoltarea acestui studiu pentru a păstra o imagine clară asupra nivelului salariilor din publicitate atât comparativ cu alte domenii ale industriei, cât și față de creșterile la nivel de economie. Dorim să ne păstrăm atractivitatea ca industrie pentru tânăra generație de talente și să continuăm să oferim oportunități e dezvoltare de cariere atât la nivel de realizări (campanii, premii sau alte reușite), dar și la nivel de salarizare”, a declarat Stefan Iordache, Presedintele UAPR.

Studiul își propune să ofere o imagine clară și transparentă a nivelurilor salariale a tuturor pozitiilor importante din industria de publicitate: de la Director General la cele mai mici poziții din toate departamente și specializările agențiilor.

Pentru mai multe informatii despre studiu ori pentru a participa, va rugam sa ne contactati la office@uapr.ro.

 

Despre PwC

 

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății și de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii și organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 276.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri. Spuneți-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră și descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

 

PwC se referă la rețeaua de firme PwC și/sau la una dintre firmele membre, fiecare dintre acestea fiind o entitate juridică. © 2019 PwC. Toate drepturile rezervate.

 

Continue Reading

Studiu

Puterea de cumpărare a românilor a crescut în 2018, dar odată cu ea și polarizarea regională

Published

on

Studiu GfK realizat în 42 de țări europene

GfK a realizat studiul anual privind puterea de cumpărare în Europa pentru 2018. Rezultatele sunt prezentate grafic sub forma unui “heat map”, unde culorile bluemarin și albastru reprezintă zonele cu cea mai slabă putere de cumpărare la nivel național, iar portocaliu și roșu regiunile care stau cel mai bine la acest capitol.

La nivelul întregii țări, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18% în 2018, ajungând la 5.083 euro, de la 4.556 euro în 2017 și 4.181 euro în 2016.

Județele Botoșani, Vaslui, Călărași și Giurgiu reprezintă polii extremi, cu cea mai mică putere de cumpărare. Urmează în clasament Suceava, Neamț, Vrancea, Buzău, Ialomița, Teleorman, Olt și Mehedinți la mică distanță de primele. Grupul județelor cu putere de cumpărare sub media națională este completat de Satu-Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iași, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraș-Severin, Gorj, Sălaj, Mureș.

Județele situate aproape de nivelul mediei pe țară din punctul de vedere al puterii de cumpărare sunt acelea care includ orașe aflate în competiția dezvoltării: Prahova, Argeș, Constanța, Alba și Arad. Aici se prefigurează creșteri economice notabile, ele servind drept sateliți ai marilor centre economice și beneficiază de investițiile jucătorilor care își reamplasează activitățile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, Timișoara, Brașov). Tot aceste orașe ocupă locuri de top la absorbția fondurilor europe și la dezvoltarea infrastructurii. Arad și-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de transport cu rețeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia este lider național absolut în rândul orașelor inteligente din țară, cu cele mai multe proiecte smart city implementate.

Grupul județelor cu putere de cumpărare peste medie debutează cu Brașov și Sibiu,”stelele” pe harta dezvoltării economice a țării și motoarele zonei centrale a României. De mai mulți ani aici se configurează o nouă zonă industrială a țării care atrage masiv investiții.

Brașov s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piață, în principal pe imobiliare și Business Service, datorită numărului de oameni cu deprinderi tehnice şi abilităţi lingvistice, a poziţionării geografice centrale, a costurilor mai scăzute faţă de alte locaţii şi a condiţiilor foarte bune de trai. Totodată, județul deține cele mai multe parcuri industriale din țară (10), după Prahova (15) și Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive și retail a generat și un boom al construcțiilor rezidențiale. Astfel, în 2017 s-a finalizat cel mai mare număr de locuințe în ansambluri rezidențiale din istoria postdecembristă a Brașovului.

Sibiu, la rândul său, a devenit un magnet pentru investitorii care vin în România, fiind atractiv pentru industria auto și IT. Cel mai mare angajator industrial din județ și gigantul în industria auto – Continental – și-a extins investiția în 2018, urmat de alți jucători mari (Kika Automatizare) care își transferă activitățile în această regiune.

București, Cluj, Timiș și Ilfov, polii dezvoltării României

Cluj, Timiș și Ilfov, în frunte cu Bucureștiul sunt polii tradiționali de dezvoltare ai țării (cu roșu) unde puterea de cumpărare e cu cel puțin 20% peste media pe țară. Aceste zone își mențin stabile ritmurile de dezvoltare și au calitatea de ”difuzori” de investiții pentru zonele din proximitate, aducându-le corecții pozitive.

În general, motivele pentru care se dezvoltă orașele în afară de București țin de forța de muncă ieftină și educată. Industriile care au găsit cele mai bune oportunități în astfel de orașe sunt industria componentelor auto, IT și Business Service. Un alt factor important este infrastructura de transport.

Se estimează că Sibiu, Brașov, Arad, Constanța si Alba Iulia sunt orașele care în curând vor cunoaște o dezvoltare mai mare decât Bucureștiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar și centre universitare care să formeze piața forței de muncă. Nu în ultimul rând, un alt factor care schimbă harta dezvoltării locale este dinamica costurilor – zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului care are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spații industriale din țară[1]), iar asta îi determină să se orienteze spre zonele mai puțin explorate ale țării.

De asemenea, competiția regională se intensifică odată cu disponibilitatea fondurilor europene. În acest sens, unele județe au adoptat strategii și alianțe pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-și dezvolta infrastructura, cum este cazul ”Alianței Vestului” – o alianță între patru județe – Cluj, Timiș, Arad și Oradea – menită să impulsioneze atragerea finanțărilor pentru dezvoltarea regională.

Despre studiu

Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de șomaj și alocații pentru copii, după scăderea taxelor și a contribuțiilor sociale. Populaţia îşi foloseşte puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentaţie, întreținere, servicii, vacanţe, asigurări, pensii private şi achiziţii din retail.

Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu din 2018 pentru monedele naționale în cauză (așa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană).

Despre GfK

GfK conectează datele şi ştiinţa. Soluţiile inovatoare de cercetare oferă răspunsuri la întrebări esențiale de business din jurul consumatorilor, pieţelor, brandurilor şi media, acum şi în viitor. Ca un partener de cercetare şi analiză, GfK promite clienților săi din toată lumea „creştere prin cunoaștere”.

 

Continue Reading

Studiu

Studiu Deloitte: Tot mai multe fonduri de capital privat din Europa Centrală se concentrează pe managementul portofoliului

Published

on

Pe fondul incertitudinii legate de viitor, numeroase fonduri de capital privat din Europa Centrală se orientează tot mai mult către managementul portofoliului, conform celui mai recent studiu Deloitte Central Europe Private Equity (PE) Confidence Survey.

Rezultatele acestuia arată că 32% din profesioniștii în domeniul tranzacțiilor – aceasta fiind cea mai mare pondere din anul 2015 până în prezent – se așteaptă ca activitatea lor să se concentreze asupra managementului portofoliului. În acest context, firmele de private equity își regândesc planurile de investiții pentru tranzacțiile promițătoare pe care le întrevăd.

Majoritatea respondenților (68%) se așteaptă ca tranzacțiile să rămână la aceleași valori, iar 70% dintre ei se așteaptă ca volumul pieței să stagneze. În ceea ce privește climatul economic, trei sferturi din respondenți sunt de părere că acesta va rămâne la fel, 17% întrevăd o înrăutățire, iar 8%, o îmbunătățire, rezultate ce arată mai mult optimism decât ediția anterioară a studiului.

Prețurile în creștere, în ciuda climatului economic tot mai incert, explică activitatea mai redusă în rândul fondurilor de capital privat din Europa Centrală, arată studiul. În comparație cu vârful de activitate din 2017, când au avut loc numeroase ieșiri ale firmelor de private equity de pe anumite piețe, precum și atrageri de fonduri, piața de PE pare să revină la un echilibru în Europa Centrală, cu un flux constant de tranzacții ce vizează companii de talie medie, care susțin business-urile în creștere din regiune, subliniază studiul.

Pe de altă parte, raportul menționează o creștere a numărului de ieșiri de pe anumite piețe, tendință ce poate fi explicată de faptul că perioadele în care prețurile de cumpărare sunt mari tind să fie potrivite pentru a vinde, iar numeroase firme de PE vând către corporații locale și internaționale. Asemenea situații au fost raportate în țări precum Serbia sau Polonia. „România este mai echilibrată în acest sens, deși am remarcat câteva ieșiri importante – Oresa a vândut Deutek și Somaco, Abris Capital a vândut Urgent Cargus, Enterprise Investors a vândut Profi. În următoarea perioadă ne așteptăm și la alte vânzări, având în vedere ciclurile de investiție începute în urmă cu patru-cinci ani și care acum ajung la maturitate”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Servicii Suport în Tranzacții, Deloitte România.

Studiul Deloitte Central Europe Private Equity Confidence Survey mai indică și faptul că fondurile din regiune sunt în continuare interesate să achiziționeze și să-și consolideze business-ul, având în vedere faptul că, deși avansul PIB-ului în Europa Centrală este în ușoară scădere, acesta este cel mai mare de pe continent, iar rata șomajului este foarte scăzută. În plus, prețurile mari de achiziție fac ca investitorii să fie dispuși să investească numai în cele mai bune oportunități, dat fiind că în această perioadă creșterea organică a unui business presupune costuri mari, explică studiul.

„Țara noastră a devenit treptat foarte interesantă pentru fondurile de private equity, mulți jucători de talie medie și mare își deschid birouri în București – Highlander în 2018, Mid Europa Partners în 2019 – și, pentru prima dată, jucătorii locali reușesc să atragă fonduri pentru a investi în IMM-uri românești – Morphosis Capital, Black Sea Fund, Early Game Ventures, ROCA, Gap Minder etc. Cele mai recente tranzacții anunțate de jucători precum Blackstone, Mid Europa Partners, Revetas, Innova, Abris Capital, CEE Private Equity sau Highlander Partners arată că aceștia se așteaptă ca mediul de business românesc să crească în viitor și că încă există potențial de dezvoltare. Cu siguranță rămânem atractivi pentru astfel de investitori”, a adăugat Radu Dumitrescu.

„În România, activitatea de private equity s-a extins în ultimii ani, ajungând la aproximativ 30% din piața de fuziuni și achiziții, și a rămas la un nivel robust în prima jumătate a anului 2019. Am asistat la noi intrări pe piața locală, cum este exemplul Blackstone, iar jucătorii care erau deja activi în țara noastră au continuat să își consolideze portofoliile și să achiziționeze companii promițătoare. În cea de-a doua jumătate a anului, ne așteptăm ca piața tranzacțiilor în care sunt implicate fonduri de capital privat să rămână activă”, a declarat Ioana Filipescu Stamboli, Partener Consultanță în Fuziuni și Achiziții, Deloitte România.

Studiul Deloitte Central Europe Private Equity Confidence Survey, realizat bianual încă din anul 2003, reflectă evoluţia pieţei de private equity. Cea mai recentă ediție este disponibilă aici.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor 286.000 de profesioniști ai săi.

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații SCA, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.500 de profesioniști.

 

Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.

© 2019. Pentru informații, contactați Deloitte România

 

Continue Reading

Trending